Impozit de 16% pe tranzacții crypto, noi modificări privind capitalul social pentru SRL și alte măsuri (proiect de Lege actualizat)

Ministerul Finanțelor a publicat joi, în transparență decizională, proiectul de Lege actualizat privind noile taxe și modificări fiscale, ce face parte din Pachetul 2 de măsuri pe care guvernul condus de Ilie Bolojan își va asuma răspunderea în Parlament. Față de proiectul inițial pus în transparență de Finanțe, în proiectul de Lege actualizat regăsim: creșterea impozitului pe tranzacții crypto la 16%, stabilirea capitalului social pentru SRL în funcție de nivelul cifrei de afaceri nete și majorarea cotelor de impozit aplicabile veniturilor sub forma câştigurilor din transferul titlurilor de valoare. 

LISTA principalelor măsuri incluse în proiectul de Lege actualizat al Finanțelor

Capitalul social pentru SRL-uri. Ce schimbări apar față de proiectul de Lege inițial

Se propune creșterea responsabilității juridice a SRL față de creditori, inclusiv cel bugetar, în sensul stabilirii capitalului social al societăților cu răspundere limitată în funcție de nivelul cifrei de afaceri nete raportate prin situațiile financiare anuale aferente exercițiului financiar precedent, după cum urmează: 

• a) în cazul firmelor care au înregistrat o cifră de afaceri netã sub 400.000 lei, valoarea minimã a capitalului social este de 500 lei; 
• b) în cazul societăților care au înregistrat o cifră de afaceri netã peste 400.000 lei, valoarea minimă a capitalului social este de 5.000 lei. 

Nivelul capitalului social a fost stabilit in functie de contravaloarea salariului mediu net (aproximativ 5.000 lei). 

De asemenea se propune o normă tranzitorie pentru societățile deja înființate în sensul că își vor majora capitalul social fie cu ocazia realizării de mențiuni fie cu ocazia modificării actului constitutiv, dar nu mai târziu de 2 ani de la data intrării în vigoare a prezentei legi. După expirarea acestui termen, societățile care nu se vor conforma vor fi dizolvate. 

Amintim că, anterior, proiectul de Lege inițial al Finanțelor avea în vedere majorarea capitalului social pentru SRL-uri la 8.000 lei.

Completarea criteriilor generale în funcţie de care se stabileşte clasa/subclasa de risc fiscal

Se vor introduce noi criterii generale care să aibă în vedere: 

• utilizarea instrumentelor de plată fără numerar; 
• avertizarea timpurie cu privire la capacitatea financiară de a achita obligațiile fiscale; 
• informațiile privind faptele înscrise în cazierul fiscal. 

Această măsură are ca scop dezvoltarea criteriilor în funcție de care se stabilește clasa/subclasa de risc a contribuabililor/plătitorilor în scopul identificări riscurilor de neconformare în ceea ce priveşte îndeplinirea de către contribuabil/plătitor a obligațiilor ce îi revin și utilizarea eficientă a resurselor în scopul efectuării activităţilor de administrare fiscală.

Astfel, de exemplu, un criteriu ce poate fi avut în vedere cu privire la utilizarea instrumentelor de plată fără numerar poate viza utilizarea/neutilizarea contului bancar. 

Raportat la capacitatea financiară de a achita obligațiile fiscale se pot detalia elementele care au legătură cu starea de inactivitate, insolvență ori insolvabilitate a debitorului.

În ceea ce privește cazierul fiscal acesta poate genera elemente din perspectiva comportamentului fiscal viitor al contribuabilului și care ar putea fi anticipat prin prisma analizării conduitei din trecut. 

Noi situații în care contribuabilul/plătitorul să fie declarat inactiv

Apar noi situații în care contribuabilul/plătitorul să fie declarat inactiv, respectiv dacă acesta: 

• nu are cont de plăți în România sau un cont deschis la o unitate a trezoreriei statului; 
• nu a depus situațiile financiare anuale în termen de 5 luni de la împlinirea termenului legal pentru depunerea acestora. 

Lipsa contului de plăți în România sau a contului deschis la o unitate a trezoreriei statului, în cazul persoanelor juridice, constituie motiv de inactivare fiscală aceasta fiind o informație financiară la fel de importantă ca lipsa sediului social, lipsa organelor statutare sau a duratei de funcționare a societății, care la randul lor constituie motive de inactivitate fiscală. 

De asemenea se propune ca nedepunerea în termen de 5 luni de zile de la împlinirea termenului legal, a situațiilor financiare anuale, să constituie condiție de declarare ca inactiv a persoanei juridice. 

În plus, se limitează perioada de inactivitate la maxim 1 an pentru persoanele/entitățile care vor intra în inactivitate după intrarea în vigoare a legii, respectiv 3 ani pentru inactivare voluntara (la Oficiului Național al Registrului Comerțului). 

În cazul în care inactivii care depășesc perioada maximă reglementă nu se reactivează, li se va solicita de către ANAF dizolvarea. 

De asemenea se instituie unele măsuri tranzitorii care stabilesc regimul contribuabililor/plătitorilor declarați inactivi cu o vechime în inactivitate mai mare sau mai mică de 3 ani. 

Schimbări privind eșalonarea la plată a obligațiilor fiscale restante

Se propune ca în procedura de eşalonare la plată a obligaţiilor fiscale restante, reglementată la Capitolul IV din cadrul Titlului VII – Colectarea creanţelor fiscale din Codul de procedură fiscală debitorii să prezinte o garanție suplimentară (contract de fidejusiune) în anumite situații. 

Astfel, debitorul trebuie să prezinte contract de fideiusiune în situația în care, la solicitarea eșalonării la plată, figurează cu obligații pentru care nu se acordă eșalonarea la plată, respectiv figurează cu: 

• obligaţii fiscale care au făcut obiectul unei eşalonări care şi-a pierdut valabilitatea; 
• obligaţii fiscale care au scadenţa şi/sau termenul de plată după data eliberării certificatului de atestare fiscală; 
• obligaţii fiscale/bugetare care reprezintă ajutor de stat sau de minimis de recuperat acordat din surse sau resurse de stat ori gestionate de stat;
• obligaţii fiscale care reprezintă accize. 

Nu este necesar să se prezinte contractul de fideiusiune dacă debitorul figurează cu obligaţii fiscale care, la data eliberării certificatului de atestare fiscală, intră sub incidenţa art. 167, în limita sumei de rambursat/de restituit/de plată de la buget ori cu obligaţii fiscale stabilite prin acte administrative fiscale care, la data eliberării certificatului de atestare fiscală, sunt suspendate. 

De asemenea, debitorul trebuie să prezinte contract de fideiusiune dacă, pe parcursul eșalonării la plată, acesta constată că nu poate să achite sumele ce reprezintă condiție de menținere a eșalonării la plată până la scadență ori până la împlinirea termenului de plată, după caz și dorește să beneficieze de termenul suplimentar acordat în procedură, respectiv dorește să plătească până la data de 25 a lunii următoare scadenţei prevăzute de lege ori în 30 de zile de la termenul de plată prevăzut de lege sau până la următorul termen de plată din graficul de eşalonare, după caz. 

Contractul de fideiusiune se prezintă și în situația în care debitorul solicită modificarea eșalonării la plată iar garanțiile sunt insuficiente sau dacă pierde eșalonarea la plată și acesta trebuie să achite obligațiile fiscale exigibile de la data comunicării deciziei de pierdere a valabilității eșalonării într-un anumit termen. 

Prin contractul de fideiusiune trebuie să acopere valoarea obligațiilor care nu sunt garantate în condițiile art. 193 din același act normativ ori obligațiile care nu au fost achitate la scadență sau la termenul de plată și debitorul dorește să beneficieze de termenul suplimentar acordat în procedură. 

Contractul de fideiusiune încetează la data stingerii obligației pe care o garantează. În situația în care debitorul nu a îndeplinit obligația pentru care a fost constituit contractul de fideiusiune organul fiscal competent se îndestulează din bunurile fideiusorului de îndată. 

Se va diminua de la 180 zile la 60 zile a perioadei în care contribuabilul trebuie să achite obligaţiile fiscale administrate de organul fiscal, nestinse la data comunicării deciziei de eşalonare la plată şi care nu fac obiectul eşalonării la plată, precum și creanţele bugetare stabilite de alte organe decât organele fiscale şi transmise spre recuperare organelor fiscale, precum şi amenzile de orice fel, pentru care au fost comunicate somaţii după data comunicării deciziei de eşalonare la plată. 

De asemenea, debitorul va trebui să demonstreze și faptul că se află și în dificultate generată de lipsa temporară de disponibilități bănești și nu poate plăti sumele pentru care a fost solicitată includerea în eșalonare la plată, însă trebuie să demonstreze că are capacitate financiară de plată pentru noile rate care sunt în cuantum mai mare decât cele eșalonate inițial ori să se țină cont de evoluția financiară a debitorului până la data depunerii cererii de menținere.

Noi condiții privind eșalonarea la plată în formă simplificată

În cazul persoanelor juridice, se propune posibilitatea de a beneficia de eșalonarea simplificată doar cele care au fost înfiinţate cu minimum 12 luni anterior depunerii cererii. 

- Instituirea unui plafon maxim pentru acordarea eșalonării simplificare, astfel: 

• În cazul persoanelor fizice eșalonarea la plata în forma simplificata să se acorde pentru pentru obligații mai mici de 100.000 lei; 

• În cazul asocierilor fără personalitate juridică eșalonarea la plata în forma simplificata să se acorde pentru pentru obligații mai mici de 100.000 lei; 

• În cazul persoanelor juridice eșalonarea la plata în forma simplificata să se acorde pentru pentru obligații mai mici de 400.000 lei. 

Se propune reglementarea unei norme de excepție pentru debitorii care înregistrează obligații fiscale restante peste plafoanele stabilite și are de încasat sume certe și lichide de la autorități sau instituții publice, pentru care se acordă eșalonare la plată în în formă simplificată, în limita acestor sume, în baza unui document eliberat de autoritatea sau instituția publică respectivă prin care certifica aceste sume.

Se va reduce de la 180 de zile la 60 de zile termenul pentru plata obligațiilor care reprezinta condiție de menținere a eșalonării la plată, în formă simplificată.

Acordarea eșalonării la plată pentru debitorii numai cu condiția stingerii sumelor din eșalonări la plată, în formă simplificată, a căror valabilitate a fost pierdută precum și a obligaţiilor fiscale/bugetare care reprezintă ajutor de stat sau de minimis de recuperat acordat din surse sau resurse de stat ori gestionate de stat până la depunerea cererii de eșalonare. 

Măsuri privind cesiunea părților sociale  

Se propune ca cesiunea părților sociale ale asociatului unei SRL care deține controlul societății, este opozabilă organului fiscal central în anumite condiții. 

Propunerea are în vedere modelul reglementat în legislația belgiană și franceză care impune anumite formalități de notificare a organului fiscal/de publicitate specială a cesiunii în absența îndeplinirii cărora cesiunea îi este inopozabilă. 

Obligația firmelor de a deține un cont bancar

Având în vedere necesitatea realizării unei tranziții accelerate către efectuarea de plăți prin mijloace de plată fără numerar în România, prin proiectul de act normativ se reglementează următoarele aspecte: 

• se instituie în sarcina persoanelor juridice obligația deținerii unui cont de plăți în România pe toată durata desfășurării activității; 
• persoanele juridice nou înființate sunt obligate să deschidă un cont de plăți în termen de maximum 60 de zile lucrătoare de la data înființării; 

• se instituie în sarcina prestatorilor de servicii de plată definiți la art. 2 lit. a), b), d) din Legea nr. 209/2019 privind serviciile de plată și pentru modificarea unor acte normative, cu modificările și completările ulterioare, care furnizează servicii de plată pe teritoriul României obligația de a deschide cont atât persoanelor juridice, cât și persoanelor fizice, la cerere, cu excepția cazurilor în care deschiderea unui astfel de cont ar avea drept rezultat o încălcare a dispozițiilor Legii nr. 129/2019 pentru prevenirea și combaterea 23 spălării banilor și finanțării terorismului;

• este incriminată drept contravenție fapta constând în nerespectarea de către persoanele juridice a obligațiilor referitoare la deschiderea și deținerea unui cont de plăți

Este stabilită data de la care urmează să intre în vigoare noile prevederi, respectiv 1 ianuarie 2026. 

Noutăți privind dividendele

Prin proiect se propune interdicția pentru societățile care distribuie trimestrial dividende, de a acorda acționarilor/asociaților/altor persoane afiliate, așa cum sunt definite conform reglementărilor contabile aplicabile, împrumuturi, până la regularizarea diferențelor rezultate din distribuirea dividendelor în cursul anului.

Urmează să fie introdusă răspunderea solidară a societății și acționarului/asociatului care a beneficiat de plata de dividende interimare, dar nu le-a regularizat, în cazul societăților care au distribuit trimestrial dividende, sau au restituit împrumuturi deși societatea avea activul net sub limita prevăzută de lege.

Alte modificări includ:

introducerea de contravenții pentru societățile care au distribuit trimestrial dividende, fără să le regularizeze, și au acordat împrumuturi respectiv au restituit împrumuturi acționarilor/asociaților/altor persoane afiliate, așa cum sunt definite conform reglementărilor contabile aplicabile. Sancțiunea, constând în amendă de la 10.000 lei la 200.000 lei, urmează să fie aplicată de ANAF.

condiționarea posibilității distribuirii de dividende de constituirea rezervelor legale, acoperirea pierderii contabile reportate, precum și de constituirea de rezerve în conformitate cu cerințele statutare.

De asemenea, se propune ca distribuirea de dividende din profitul exercițiului financiar curent pentru societățile care, pe baza situațiilor financiare anuale, aprobate potrivit legii, au o valoare a activului net sub jumătate din valoarea capitalului social subscris, să poată fi efectuată numai după reîntregirea activului net la valoarea minimă prevăzută de lege.

Taxa de 25 lei pe coletele non-UE

Proiectul vizează introducerea unei taxe în cuantum de 25 lei/colet pentru livrările directe către consumatori, scopul urmărit fiind acela de acoperire a costurilor de gestionare a fluxurilor extracomunitare de mărfuri generate de procesarea acestor colete. Măsura are în vedere coletele provenite din afara UE, indiferent de valoarea declarată, livrate direct către consumatori.

Se elimină pragul de 50.000 lei încasări în numerar realizate în cursul unui an de la care intervenea obligația de a accepta plata cu cardul

Având în vederea necesitatea asigurării unei mai mari trasabilități a fluxurilor bănești prin operațiuni bancare și implicit a unei mai bune fiscalizări a veniturilor realizate de către operatorii economici, se propune: 

• Comasarea prevederilor alineatului (1^2) și alineatului (3) prin reformularea alineatului (1^2) în sensul instituirii în sarcina persoanelor prevăzute la articolul 4 alineatul (1) din Legea nr. 265/2022 a obligației de a accepta ca mijloc de plată cardurile de debit, de credit sau preplătite, prin intermediul unui terminal POS şi/sau al altor soluţii moderne de acceptare, inclusiv aplicaţii ce facilitează acceptarea plăţilor electronice, indiferent de valoarea încasărilor în numerar realizate în cursul unui an. 

Modalitatea de implementare a acestei obligații este lăsată la aprecierea persoanelor vizate, astfel ca acceptarea de către acestea a cardurilor de debit, de credit sau preplătite ca mijloc de plată să se poată realiza prin intermediul oricărei variante dintre cele menționate. 

Ca urmare a acestei măsuri se elimină pragul de 50.000 lei încasări în numerar realizate în cursul unui an de la care intervenea obligația de a accepta ca mijloc de plată cardurile de debit, de credit sau preplătite pentru persoanele juridice care desfăşoară activităţi de comerţ cu amănuntul şi cu ridicata, precum şi cele care desfăşoară activităţi de prestări de servicii, oferind posibilitatea posesorilor de carduri, în contextul actual, dominat de digitalizare, de a utiliza acest mijloc de plată la un număr mai mare de operatori economici. 

Este stabilită data de la care urmează să intre în vigoare noile prevederi, respectiv 1 ianuarie 2026. 

Măsuri privind impozitul pe venit

1. Se propune, ca salariul de bază minim brut pe ţară garantat în plată, luat în calcul la stabilirea nivelului normelor anuale de venit în cazul contribuabililor care realizează venituri din activități independente pentru care venitul net anual se determină pe baza normelor de venit, să fie cel în vigoare la data de 1 ianuarie a anului de realizare a venitului. 

În corelare cu reglementarea privind nivelul salariului de bază minim brut pe țară garantat în plată avut în vedere la stabilirea bazei anuale de calcul pentru contribuția de asigurări sociale și a contribuției de asigurări sociale de sănătate datorate de persoanele fizice care realizează venituri din activităţi independente, pentru care venitul net anual se determină pe baza normelor de venit, se propune ca la stabilirea nivelului normei anuale de venit să fie avut în vedere același indicator, respectiv nivelul salariului de bază minim brut pe țară garantat în plată, în vigoare la data de 1 ianuarie a anului de realizare a venitului. 

Astfel, având în vedere posibilitatea ca nivelul salariului de bază minim brut pe țară garantat în plată în vigoare la data de 1 ianuarie a anului de realizare a venitului să fie diferit de cel de la data stabilirii normelor anuale de venit, Direcţiile generale regionale ale finanţelor publice, respectiv a municipiului Bucureşti vor stabili și publica nivelul normei anuale de venit prin înmulțirea acestui indicator cu un număr care nu poate fi mai mic decât 12 (spre exemplu: 12xSMB, 12,5XSMB ș.a.m.d. unde SMB reprezintă salariul de bază minim brut pe țară garantat în plată în vigoare la data de 1 ianuarie a anului de realizare a venitului), nu ca valoare absolută cum se stabilește în prezent. 

Măsura are în vedere includerea în sfera contribuabililor care datorează contribuția de asigurări sociale și contribuția de asigurări sociale de sănătate a persoanelor fizice pentru care venitul net anual stabilit pe baza normelor anuale de venit, după aplicarea criteriilor de corecție, depășește nivelul a 12 salarii de bază minime brute pe țară garantate în plată, în vigoare la data de 1 ianuarie a anului de realizare a venitului. 

2. Din analiza informațiilor disponibile pe baza Declarației unice privind impozitul pe venit şi contribuţiile sociale datorate de persoanele fizice referitoare la veniturile obținute de persoane fizice, în anul 2024, din închiriere în scop turistic, s-au constatat următoarele: 

I. în cazul veniturilor din activități independente  

• aproximativ 4.200 de persoane fizice au declarat venituri din activități independente de închiriere în scop turistic, pentru care venitul net anual a fost determinat în sistem real, pe baza datelor din contabilitate; 
• media anuală a veniturilor nete anuale declarate de aceștia, în funcție de codul CAEN utilizat, este de 21.812 lei în cazul codului CAEN 5520, 29.433 lei în cazul codului CAEN 5590 și 57.630 lei în cazul codului CAEN 5510; 
• valoarea medianei ponderii cheltuielilor deduse din venitul brut, în funcție de codul CAEN utilizat, este de 75,75% în cazul codului CAEN 5510, 75,69% în cazul codului CAEN 5520 și 74,51% în cazul codului CAEN 5590; 
• aproximativ 900 de persoane fizice au declarat venituri din activități independente de închiriere în scop turistic, pentru care venitul net anual a fost determinat pe baza normelor anuale de venit, stabilite de către Direcţiile generale regionale ale finanţelor publice; 
• media anuală a veniturilor nete anuale declarate de aceștia, în funcție de codul CAEN utilizat, este de 14.838 lei în cazul codului CAEN 5510, 18.688 lei în cazul codului CAEN 5520 și 23.640 lei în cazul codului CAEN 5590; 

II. În cazul veniturilor din cedarea folosinței bunurilor din patrimoniul personal  

• aproximativ 1.300 de persoane fizice au declarat venituri din închirierea în scop turistic a unui număr de peste 5 camere, situate în locuinţe proprietate personală, indiferent de numărul de locuinţe în care sunt situate acestea, pentru care venitul net anual este determinat în sistem real, pe baza datelor din contabilitate; 
• media anuală a veniturilor nete anuale declarate de aceștia este de 23.968 lei, iar valoarea medianei ponderii cheltuielilor deduse raportat la venitul brut este de 38,95%; 
• aproximativ 8.300 de persoane fizice au declarat venituri din închirierea în scop turistic a unui număr de 1- 5 camere, situate în locuinţe proprietate personală, indiferent de numărul de locuinţe în care sunt situate acestea, pentru care venitul net anual este determinat pe baza normelor de venit stabilite de către Ministerul Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului și Turismului; 
• media anuală a veniturilor nete anuale declarate de aceștia este de 16.928 lei.  

Drept urmare, se propune modificarea regimului fiscal aplicabil veniturilor din activități independente obținute ca urmare a prestării de servicii de cazare, în sensul eliminării modalității de stabilire a venitului net anual pe bază de normă de venit, inclusiv renunțarea la posibilitatea de a opta pentru determinarea venitului net anual în sistem real și introducerea unei noi modalități de determinare a venitului net prin deducerea din venitul brut a cheltuielilor stabilite prin aplicarea unei cote forfetare de cheltuieli de 30% asupra venitului brut anual. 

Venitul brut reprezintă totalitatea sumelor în bani și/sau echivalentul în lei al veniturilor în natură, încasate în cursul anului fiscal. Venitul brut nu cuprinde comisionul reținut de către entitățile care facilitează închirierea pe termen scurt a camerelor situate în locuinţe proprietate personală, inclusiv interfețele electronice, cum ar fi o piață online, o platformă, un portal sau alte mijloace similare. 

Pentru determinarea venitului net din prestarea de servicii de cazare, contribuabilii vor completa numai partea referitoare la venituri din Registrul de evidenţă fiscală şi nu au obligaţii privind evidenţa contabilă.

Contribuabilii au obligaţia să completeze şi să păstreze fişa de ocupare a capacităţii de cazare, astfel încât să rezulte perioada de ocupare a camerei, precum și datele de identificare a persoanei/persoanelor care a/au ocupat-o.

Impozitul anual datorat se calculează prin aplicarea cotei de 10% asupra venitului net anual, fiind impozit final. 

Impozitul anual datorat se calculează de către contribuabil, pe baza datelor din Declaraţia unică privind impozitul pe venit şi contribuţiile sociale datorate de persoanele fizice. 

Plata impozitului anual datorat se efectuează la bugetul de stat, până la termenul legal de depunere a Declaraţiei unice privind impozitul pe venit şi contribuţiile sociale datorate de persoanele fizice. 

Se reglementează și ca în cazul în care, în cursul aceluiași an fiscal, contribuabilul desfăşoară activități independente de prestare de servicii de cazare, precum și activități independente pentru care venitul net anual se determină pe baza normelor anuale de venit sau în sistem real, pe baza datelor din contabilitate în partidă simplă, pentru aceste venituri rămân aplicabile prevederile art. 68 și 69 din Codul fiscal, după caz. 

De asemenea, se propune revizuirea regimului fiscal aplicabil veniturilor din cedarea folosinţei bunurilor obţinute de către proprietar din închirierea pe termen scurt a unui număr cuprins între 1 și 7 camere inclusiv, situate în locuinţe proprietate personală, indiferent de numărul de locuinţe în care sunt situate acestea, în cursul unui an fiscal. 

În situaţia în care sumele sunt încasate în valută, echivalentul în lei al acestora se determină prin utilizarea cursului de schimb valutar comunicat de Banca Naţională a României în ultima zi bancară anterioară încasării. 

Pentru determinarea venitului net din închirierea pe termen scurt a camerelor situate în locuinţe proprietate personală, contribuabilii completează partea referitoare la venituri din Registrul de evidenţă fiscală şi nu au obligaţii privind evidenţa contabilă. 

Contribuabilii au obligaţia să completeze şi să păstreze fişa de ocupare a capacităţii de cazare, astfel încât să rezulte perioada de ocupare a camerei, precum și datele de identificare a persoanei/persoanelor care a/au ocupat-o.

Închirieri în regim booking

Se propune aplicarea aceluiași regim fiscal veniturilor realizate de uzufructuari sau alți deţinători legali, din închirierea pe termen scurt a unui număr cuprins între 1 și 7 camere inclusiv, situate în locuinţe proprietate personală, indiferent de numărul de locuinţe în care sunt situate acestea. 

Închirierea pe termen scurt de către proprietari, uzufructuari sau alți deţinători legali, a camerelor situate în locuinţe proprietate personală, reprezintă închirierea neîntreruptă a unei camere, aceleiași persoane, pentru perioade de maximum 30 de zile, într-un an calendaristic. 

Venitul net anual din închirierea pe termen scurt a camerelor se determină prin deducerea din venitul brut a cheltuielilor determinate prin aplicarea cotei forfetare de 30% asupra venitului brut. 

Venitul brut nu cuprinde comisionul reținut de către entitățile care facilitează închirierea pe termen scurt a camerelor situate în locuinţe proprietate personală, inclusiv interfețele electronice, cum ar fi o piață online, o platformă, un portal sau alte mijloace similare. 

Veniturile din închirierea pe termen scurt a camerelor situate în locuinţe proprietate personală, se consideră venit anual indiferent dacă sunt realizate într-o fracţiune de an sau în perioade diferite ce reprezintă fracţiuni ale aceluiaşi an fiscal. 

Pentru determinarea venitului net din închirierea pe termen scurt a camerelor situate în locuinţe proprietate personală, contribuabilii completează numai partea referitoare la venituri din Registrul de evidenţă fiscală și nu au obligația de a conduce evidență contabilă. 

Persoanele fizice care obțin venituri din închirierea pe termen scurt a camerelor situate în locuinţe proprietate personală au obligația utilizării aparatelor de marcat electronice fiscale și de a emite bonuri fiscale cu aceste aparate, pe care să le înmâneze clienților, în condițiile legislației specifice. 

Impozitul anual datorat se stabileşte de contribuabil prin depunerea Declaraţiei unice privind impozitul pe venit şi contribuţiile sociale datorate de persoanele fizice, până la termenul legal de depunere. 

Începând cu anul fiscal în care numărul camerelor închiriate pe termen scurt, situate în locuinţe proprietate personală, este de peste 7 camere, veniturile realizate reprezintă venit din activități independente și se supun impunerii potrivit prevederilor Titlului IV cap. II - Venituri din activităţi independente și ale Titlului V din Codul fiscal, aplicabile veniturilor din activităţi independente. 

Printre altele, se propune ca în cazul persoanelor fizice care realizează venituri din închirierea în scop turistic a unui număr de camere cuprins între unu și 5 camere inclusiv, situate în locuințe proprietate personală urmează a se utiliza sintagma “închiriere pe termen scurt” pentru un număr de camere cuprins între unu și 7 camere inclusiv, situate în locuințe proprietate personală, cu scopul de a se realiza distincția între aceste venituri din cedarea folosinței bunurilor și cele realizate din prestarea de servicii de cazare. 

Se propune implementarea măsurilor începând cu veniturile aferente anului 2026. 

Crește impozitul pe tranzacțiile crypto de la 10% la 16%

Se propune ca în cazul veniturilor din transferul de monedă virtuală, impozitul pe venit datorat să se calculeze de către contribuabil, pe baza declaraţiei unice privind impozitul pe venit şi contribuţiile sociale datorate de persoanele fizice prin aplicarea cotei de 16% asupra câştigului din transferul de monedă virtuală, determinat ca diferenţă pozitivă între preţul de vânzare şi preţul de achiziţie, inclusiv costurile directe aferente tranzacţiei. 

Câştigul sub nivelul a 200 lei/tranzacţie nu se impozitează cu condiţia ca totalul câştigurilor într-un an fiscal să nu depăşească nivelul de 600 lei. 

Se propune implementarea măsurii începând cu veniturile aferente anului 2026.

Majorarea cotelor de impozit aplicabile veniturilor sub forma câştigurilor din transferul titlurilor de valoare 

Se propune majorarea cotelor de impozit aplicabile veniturilor sub forma câştigurilor din transferul titlurilor de valoare şi din operaţiuni cu instrumente financiare derivate, efectuate prin entităţile prevăzute de lege, astfel:

• cota de 1% aplicabilă fiecărui câştig din transferul titlurilor de valoare/fiecărui câştig din efectuarea de operaţiuni cu instrumente financiare derivate care au fost dobândite şi înstrăinate într-o perioadă mai mare de 365 de zile, inclusiv, de la data dobândirii se majorează la 3%; 
• cota de 3% aplicabilă fiecărui câştig din transferul titlurilor de valoare/fiecărui câştig din efectuarea de operaţiuni cu instrumente financiare derivate care au fost dobândite şi înstrăinate într-o perioadă mai mică de 365 de zile, de la data dobândirii se majorează la 6%. 

În cazul veniturilor sub forma câştigurilor din transferul titlurilor de valoare şi din operaţiuni cu instrumente financiare derivate, pentru transferuri/operaţiuni care nu sunt efectuate prin entităţile prevăzute de lege, precum şi din transferul aurului de investiţii, se propune majorarea cotei de impozit de la 10%, la 16%, cu menținerea celorlalte reguli fiscale privind determinarea câștigului net anual/pierderii nete anuale, precum și a obligațiilor de declarare și plată. 

Se propune implementarea măsurii începând cu veniturile aferente anului 2026.

Schimbări privind contribuțiile sociale obligatorii  

Se propune majorarea plafonului maxim al bazei anuale de calcul al contribuției de asigurări sociale de sănătate în cazul persoanelor fizice care obțin venituri din activități independente, de la 60 de salarii minime brute pe țară garantate în plată la 72 de salarii minime brute pe țară, pentru veniturile realizate începând cu data de 1 ianuarie 2026. 

La stabilirea bazei anuale de calcul al contribuţiei de asigurări sociale de sănătate datorate, în limita plafonului anual de 72 de salarii minime brute pe țară garantate în plată, se ia în calcul valoarea salariului minim brut pe ţară stabilit prin hotărâre a Guvernului, în vigoare la data de 1 ianuarie a anului de realizare a venitului, indiferent dacă în cursul aceluiaşi an se utilizează mai multe valori ale salariului minim brut pe ţară.

În acord cu principiul fiscalității referitor la justeţea impunerii sau echitatea fiscală, sarcina fiscală a fiecărui contribuabil este stabilită pe baza puterii contributive, respectiv în funcţie de mărimea veniturilor sau a proprietăţilor acestuia. 

Măsura are ca scop și reducerea decalajului de taxare a muncii între veniturile din activități independente și veniturile din salarii și asimilate salariilor. 

Pentru veniturile realizate în anul fiscal 2025, obligațiile fiscale privind contribuția de asigurări sociale de sănătate pentru veniturile din activități independente sunt cele stabilite potrivit legislației în vigoare la data realizării veniturilor. 

Totodată, se propun corelări de natură tehnică ca urmare a majorării plafonului maxim al bazei anuale de calcul al contribuției de asigurări sociale de sănătate în cazul persoanelor fizice care obțin venituri din activități independente. 

Se propune implementarea măsurilor începând cu veniturile aferente anului 2026. 

Renunțarea la impozitul minim pe cifra de afaceri (IMCA)

Se propune abrogarea impozitului minim pe cifra de afaceri (IMCA) pentru stabilirea impozitului pe profit datorat, începând cu anul fiscal 2026/anul fiscal modificat care începe în anul 2026.

De asemenea, impozitul suplimentar pentru persoanele juridice care desfășoară activități în sectoarele petrol și gaze natural - ICAS, se aplică până la 31 decembrie 2025/ultima zi a anului fiscal modificat care se încheie în anul 2026. 2. 

Pentru anul fiscal 2026, se propune calificarea cheltuielilor aferente drepturilor de proprietate intelectuală, cheltuielilor de management, consultanță, efectuate cu entități afiliate care nu sunt înființate/constituite și nu au locul conducerii efective în România, ca fiind nedeductibile la determinarea rezultatului fiscal, în cazul în care ponderea acestor cheltuieli în totalul cheltuielilor înregistrate de contribuabil este mai mare de 1%. 

Nu intră sub incidența acestui regim fiscal, cheltuielile reprezentând drepturi de proprietate intelectuală, management, consultanță, iar începând cu anul fiscal 2027 și cheltuielile care vor fi stabilite pe baza declarației fiscale, ca urmare a unor tranzacții cu persoane afiliate care nu sunt înființate/constituite și nu au locul conducerii efective în România, efectuate pentru obținerea mărcilor, desenelor și modelelor industriale, drepturilor de autor, și alte asemenea, înregistrate în România. 

Cheltuielile reprezentând drepturi de proprietate intelectuală, management, consultanță se identifică prin referință la cele care sunt prezentate în situațiile financiare anuale, de exemplu în formularul 20 „Contul de profit și pierdere”, pentru agenții economici, sau în alte formulare, în funcție de specificul raportărilor contabile aplicabile. 

Vezi proiectul de Lege:

Vezi expunerea de motive: