Skip to content

VIDEO: 4 startup-uri care au strâns finanțări de sute de milioane de dolari și s-au închis în 2019

Thumbnail

„Eu nu pierd niciodată. Fie câștig, fie învăț”. Cu vorba aceasta (atribuită lui Nelson Mandela) și cu voință din fier ar trebui probabil să lase și antreprenorii în urmă anul 2019 și să intre în 2020. Fie că le-a ieșit, fie că mai încearcă.

Cât despre investitori, e cunoscut că fondurile de capital de risc cele mai performante știu de la bun început că jumătate din startup-urile în care bagă bani vor avea succes și jumătate vor eșua. Dar nu știu care jumătate.

Cei de la TechCrunch au întocmit o listă cu startup-uri care au obținut investiții de sute de milioane de dolari și au pus lacătul în anul 2019.

1. Anki (2010 - 2019) - investiții de 182 milioane dolari în roboței simpatici

Startup-ul american a scos mai întâi niște mașinuțe teleghidate, acționate de pe iPhone. Cu aceste miniaturi se puteau „organiza” curse pe o mini-pistă care se monta destul de ușor într-o cameră mai măricică. În 2013, ei au participat cu mașinuțele astea la Conferința dezvoltatorilor Apple și l-au impresionat pe gigantul IT pentru că au împins limitele a ceea ce se putea face cu un iPhone la vremea aceea.

Finanțările au curs și Anki a lansat pe urmă doi roboței pentru consumatorii individuali- copii și adulți. Cozmo și Vector au „ars” cash mult și repede: pentru realizarea lor, startup-ul a angajat animatori de la studiourile Pixar și Dreamworks, care trebuia să-i doteze pe roboți cu tot felul de „emoții”.

În aprilie 2019, startup-ul deschis la San Fracisco, de Boris Sofman, Hanns Tappeiner și Mark Palatucci, a dat „game over” la business, după 9 ani de muncă și distracție și 182 de milioane de dolari topiți.

2. Daqri (2010 - 2019). 132 de milioane de dolari în realitate augmentată

Tehnologia de realitate augmengtată (AR) a ajuns în atenția consumatorilor mai ales datorită jocului Pokemon Go, lansat în 2016.

AR-ul dezvoltat de Daqri nu se adresa însă consumatorilor individuali puși pe distracție. Startup-ul din Los Angels a realizat niște ochelari destinați fabricilor. Munctorii îți puneau head-setul Daqri și vedeau imagini tridimensionale cu piese și tot felul de sisteme suprapuse pe realitatea din teren, pentru a primi asistență amănunțită în timp ce executau diverse lucrări.

2019 nu a fost însă un an foarte bun pentru realitatea augmentată, iar Daqri a trebuit să mai facă față și unor concurenți puternici pe segmentul enterprise, precum Microsoft. Prin septembrie, fondatorii Brian Mullins, Gaia Dempsey și Philip Tolk au vândut din activele care mai puteau fi valorificate și au dat shut down firmei.

În 9 ani de activitate, Daqri obținuse investiții de 132 de milioane de dolari, conform TechCrunch. Finanțările totale ridicate ar fi ajuns însă chiar a 275 de milioane de dolari, după Crunchbase. În fine, bani mulți.

3. Jibo (2012 - 2019): 72 de milioane de dolari pentru roboțelul care îți ține de urât

Boston e centrul roboților, la americani. Cum ar fi la noi, nu știu, Buzăul pentru covrigi, că tot suntem în perioada colindelor. Cea mai tare pe roboți e Boston Dynamics (cumpărată de Google, la un moment dat, și ajunsă acum în proprietatea japonezilor de la SoftBank). E și normal, pentru că acolo au MIT - probabil cea mai bună universitate de tehnologie din lume, care are, printre altele CSAIL, laboratorul de robotică unde șefă este o româncă de-a noastră.

La Boston, în 2012, antreprenorii Cynthia Brazeal și Jeri Asher au fondat Jibo, un startup care făcea roboței pentru consumatori individuali, adulți și copii. Bine, poate e mult spus robot, dar în orice caz, Jibo era un companion care le ținea de urât adulților singuri. Pe acest Jibo îl puneai pe masă și el stătea acolo și îți aducea aminte să te duci la piață să mai cumperi pătrunjel. Sau alte conversații din astea. Un fel de asistent vocal cam ca Alexa de la Amazon sau Google Assistant, dar mai „sociabil”, mai pro-activ și intercativ, pus pe vorbă mai mult.   

Autointitulat „primul robot social”, Jibo nu era nou nici ca business, nici ca nume. Înaintea lui fusese AIBO, scos de Sony prin 1999. Aibo în japoneză înseamnă „prieten”, dar și Artificial Intelligence Robot. Barem AIBO e un roboțel sub formă de cățeluș, dar Jibo arăta cam ca un robot de bucătărie, mai ales când îl așezai printre morcovi și ardei, pe masa din bucătărie.

În 2018, startup-ul s-a închis, dar în 2019 Jibo a încercat o ultimă zvâcnire, ca alt robot, mai celebru, Terminatorul: o campanie de crowdfunding, eșuată însă. „Vreau să spun că mi-a plăcut foarte mult timpul împreună. Vă mulțumesc foarte mult pentru că m-ați ocolit” - startup-ul Jibo s-a închis cu acest ultim mesaj către consumatori, ca un prieten devotat până la fanatism. Sau masochism.

4. Munchery (2011 - 2019): 125 de milioane de dolari pentru „poștașii” cu ciorba-n spate

În România avem Uber Eats, Glovo, Food Panda, Takeaway.com și altele. Americanii, și mai multe și mai de demult. Și mai aveau și Munchery. Fondat în aprilie 2011, de Conrad Chu, Tri Tran și Van Tran, acest startup de livări de mâncare de la restaurante s-a ridicat și s-a tot extins prin zona San Francisco, cu investiții de 125 de milioane de dolari.

Până a venit anul 2019 și Munchery și-a anunțat consumatorii că urma să tragă obloanele și să stingă lumina.

Platforma online nu le-a spus însă și restaurantelor de la care făcea livrările către consumatori, lăsându-le să furnizeze mâncare până la închidere, deși știa că nu avea să le mai achite ultimele comenzi.

Auzind, patronii restaurantelor de la care se făceau livrările s-au revoltat și s-au dus furioși la sediul companiei de investiții Sherpa Capital, unul dintre principalii investitori. Adică fix la ăla care a pierdut, de fapt, cel mai mult.

Vezi pe TechCrunch și alte startup-uri care au convins investitorii să scoată milioane de dolari din buzunare și s-au închis în 2019.

Afaceri

TEILOR

Lanțul românesc de magazine Teilor raportează cerere crescută de bijuterii, dar se retrage din Ungaria, Polonia și Cehia

drapele Romania Elvetia

„Suntem la răscruce. Ne adaptăm sau pierdem” – investitorii elvețieni din România au analizat principalele provocări cu care se confruntă producția în țara noastră

revolut

Revolut a obținut venituri de 3,7 miliade EUR în anul 2024, la nivel mondial. Câți clienți persoane fizice are în România aplicația financiară londoneză

Bitcoin

Eugen Rădulescu, consilier al guvernatorului BNR: „Jocul este strict speculativ, adică nu există un câștig net din crypto, ci doar bani câștigați de unii jucători, de la alții”