O ofertă promovată pe rețelele sociale, un mesaj despre un colet care nu poate fi livrat sau o presupusă rambursare pot fi puncte de plecare pentru o tentativă de fraudă, avertizează #SigurantaOnline, proiect național de educație digitală și prevenire a criminalității informatice derulat de Poliția Română, Directoratul Național de Securitate Cibernetică (DNSC) și Asociația Română a Băncilor (ARB), potrivit unui comunicat transmis, miercuri, StartupCafe.ro.
Atacatorii pot imita identitatea unor magazine, firme de curierat sau instituții bancare pentru a obține date personale, informații sensibile aflate pe card ori acces la conturi. Atunci când utilizatorii așteaptă mai multe comenzi, un mesaj despre o problemă de livrare poate părea credibil. Faptul că o persoană a făcut recent cumpărături nu confirmă însă autenticitatea mesajului primit.
O reclamă care folosește numele și identitatea vizuală ale unui brand cunoscut poate conduce către un site fals. Înainte de a introduce date personale sau bancare, utilizatorii ar trebui să verifice adresa completă a site-ului, identitatea comerciantului și informațiile despre contact, livrare și retur.
Aceștia ar trebui să acceseze magazinul prin introducerea adresei cunoscute în browser sau prin aplicația oficială, să compare prețurile și să acorde timp verificărilor, mai ales când oferta este însoțită de presiunea de a plăti imediat.
Prezența „https” indică o conexiune criptată, dar nu garantează că magazinul este legitim.
Înainte de a confirma o plată în aplicația bancară, cumpărătorii ar trebui să citească informațiile afișate și să verifice suma și beneficiarul.
„Nu aprobați operațiuni pe care nu le-ați inițiat și nu comunicați altor persoane parolele de acces, codul PIN sau codurile de autorizare primite prin SMS ori în aplicație”, transmit autoritățile.
Datele cardului trebuie introduse numai după verificarea comerciantului și a paginii de plată. O solicitare urgentă primită prin telefon, e-mail sau mesagerie nu este suficientă pentru a justifica efectuarea unei operațiuni bancare.
Mesajele despre colete blocate, adrese incomplete sau taxe suplimentare trebuie verificate direct în aplicația ori pe site-ul oficial al comerciantului sau al firmei de curierat, accesate independent de linkul primit. Aceeași precauție este necesară în cazul mesajelor care promit restituirea unei sume.
Românii sunt avertizați să nu comunice coduri de autorizare și să nu aprobe o plată pentru a primi o presupusă rambursare. Aceștia sunt sfătuiți să contacteze comerciantul folosind datele din comanda inițială sau de pe site-ul său oficial, inclusiv dacă li se solicită o plată suplimentară.
Autoritățile avertizează și la riscul utilizării instrumentelor de inteligență artificială pentru generarea de texte și materiale vizuale convingătoare. Absența greșelilor gramaticale, un logo familiar sau aspectul profesionist al unei pagini nu confirmă autenticitatea acesteia. Verificarea sursei și a solicitării rămâne esențială.
În cazul în care utilizatorii au introdus deja informații bancare pe un site suspect, au comunicat coduri de securitate sau observă operațiuni pe care nu le recunosc, ei ar trebui să contacteze imediat banca, prin canalele oficiale, pentru luarea măsurilor necesare.
„Păstrați mesajele, adresele site-urilor, capturile de ecran și dovezile tranzacțiilor. Dacă ați fost victima unei fraude, sesizați Poliția și notificați DNSC la numărul 1911 sau prin platforma pnrisc.dnsc.ro”, precizează autoritățile.