Reportaj de Francesco Martino, Osservatorio Balcani Caucaso Transeuropa:
„Mutarea la Bansko a început aproape ca o glumă. În 2023, eu și iubitul meu a trebuit să părăsim apartamentul nostru din Sofia. Găsirea unei noi locuințe în oraș s-a dovedit dificilă – mai ales cu un câine și o pisică, întrucât mulți proprietari nu acceptă animale de companie. În cele din urmă, ne-am gândit: hai să încercăm! Astăzi nici nu ne mai trece prin cap să ne întoarcem”.
Teodora Hristova, în vârstă de 30 de ani, se ocupă de optimizarea serviciilor online de suport clienți în cadrul unei mari companii internaționale. Discutăm la o cafea într-o după-amiază caldă de vară. Mica cafenea de familie pe care am ales-o se află într-una dintre cele mai noi zone ale orașului – o renumită stațiune montană de schi din sud-vestul Bulgariei. La doar câteva sute de metri distanță, o pădure deasă se întinde pe versanții munților Pirin.
„Când a izbucnit pandemia de COVID în 2020, am trecut la munca la distanță. Compania mi-a permis să continui să lucrez de acasă chiar și după ce lucrurile au revenit la normal. A fost un moment de cotitură. Mediile de birou mă stresează, iar eu sunt mult mai productivă lucrând de acasă. Desigur, tot trebuie să respect termene limită strânse și să particip la ședințe una după alta. Dar faptul că natura se află la doar o aruncătură de băț de casă mă ajută să gestionez stresul și să mențin echilibrul între viața profesională și cea personală. Nu am absolut niciun interes să mă întorc la birou.”
Munca la distanță dincolo de oraș
Povestea Teodorei reflectă o tendință mai amplă care prinde avânt în toată Europa de Sud-Est: profesioniștii părăsesc marile centre urbane – care au atras mult timp tinerele talente – pentru a se stabili în zone rurale.
Deși este dificil să se identifice cifre precise, munca la distanță este în mod clar în creștere în regiune, chiar dacă rămâne în urma țărilor europene de frunte, precum Olanda sau Finlanda.
Cu toate acestea, interesul este în creștere. Acesta atrage nu doar freelanceri și angajați, ci și companii cu viziune. Instituțiile locale și europene monitorizează, de asemenea, îndeaproape acest fenomen, considerând munca la distanță o soluție potențială pentru una dintre cele mai mari provocări ale regiunii: depopularea rurală.
Inițiative precum proiectul Interreg Danube4Rural.com, lansat în aprilie 2025, reflectă această schimbare. Proiectul reunește parteneri din toată Europa de Sud-Est pentru a crea un cadru care să ajute comunitățile rurale să atragă lucrători la distanță și întreprinderi.
„Atragerea tinerilor lucrători calificați în zonele rurale ar putea contribui la inversarea declinului regiunilor marginalizate”, afirmă Manca Rajh din municipalitatea slovenă Moravske Toplice, coordonatoarea proiectului Danube4Rural.com.
„Oamenii doresc să trăiască mai aproape de natură, într-un ritm mai sustenabil și în cadrul unei comunități autentice. Dar există provocări reale. Obiectivul nostru este să facem aceste zone atractive pe termen lung”.
Foto: © Nataliya Nazarova | Dreamstime.com
Urmărirea trendurilor
Katharina Aufhauser și Flavia Enengl, cercetătoare la L&R Social Research din Austria și coautoare ale raportului preliminar al proiectului (publicat în martie 2026), oferă o perspectivă asupra modului în care se desfășoară acest trend.
Bazându-se pe interviuri ample și pe un sondaj transnațional realizat în regiunea Dunării, cercetarea explorează motivațiile lucrătorilor la distanță și infrastructura necesară în zonele rurale pentru a-i atrage.
„Peisajul muncii la distanță de aici este complex, cu nevoi extrem de variate”, explică Enengl. „În prezent, majoritatea oamenilor folosesc munca la distanță ca opțiune hibridă, mai degrabă decât ca muncă exclusiv la distanță. Acest lucru se datorează, în parte, faptului că nu doresc să piardă accesul la serviciile orașului și, în parte, faptului că companiile sunt încă ezitante.”
„Incertitudinea privind cadrele juridice din diferite țări creează, de asemenea, obstacole”, adaugă Aufhauser. „Acest lucru frânează chiar și companiile care recunosc beneficiile muncii la distanță, precum costuri mai mici și productivitate sporită. Mulți angajatori preferă încă supravegherea tradițională la birou. Schimbarea acestei mentalități va necesita timp.”
Centrul nomazilor digitali din Bansko
Foto: ©Nataliya Nazarova | Dreamstime.com
În ciuda acestor obstacole, lucrătorii locali nu sunt singurii care răspund chemării mediului rural.
Bansko este un oraș de vreo 8-9 mii de locuitori din sud-vestul Bulgariei, comparabil cu Bușteni sau Sinaia din România. Cunoscut mai ales ca destinație pentru turiști iubitorii sporturilor de iarnă, în ultimii ani Bansko s-a impus ca un important centru pentru nomazii digitali internaționali. Mulți aleg orașul ca bază de operațiuni, fie pe tot parcursul anului, fie sezonier, în lunile de vârf ale verii și iernii.
„Comunitatea nomazilor digitali din Bansko a început să prindă contur în jurul anului 2015 și a crescut rapid de atunci”, spune Holger Mette, coproprietar și director al Bansko Nomad Fest, cel mai mare eveniment din regiune dedicat lucrătorilor la distanță. „Astăzi, sute de nomazi internaționali trăiesc și socializează aici, alături de un grup tot mai mare de lucrători locali la distanță.”
Mette, originar din Australia și pasionat de călătorii, a renunțat la cariera în drept pentru a deveni fotograf și videograf independent. După ce a locuit în diverse colțuri ale lumii, a vizitat Bulgaria în 2020 pentru a participa la prima ediție a Nomad Fest.
După ce a participat la câteva ediții, Mette s-a asociat cu niște prieteni pentru a organiza festivalul. Astăzi, el are o afacere în Bulgaria și își petrece cea mai mare parte a anului în Bansko, continuând totuși să călătorească frecvent.
Infrastructura și birocrația
„Pentru străini – în special pentru cetățenii din afara spațiului Schengen – birocrația reprezintă un obstacol major. Obținerea permiselor de ședere și gestionarea impozitelor necesită efort”, observă Mette. „Situația se îmbunătățește datorită vizelor specifice pentru nomazii digitali, dar mai este încă un drum lung de parcurs.”
Lucrătorii la distanță, atât locali, cât și străini, se confruntă cu un obstacol comun: infrastructura precară din zonele rurale.
„Nu este vorba doar de internet rapid și transport pe care te poți baza”, spune cercetătoarea Flavia Enengl. „Adesea lipsește infrastructura socială. Accesul la servicii medicale și la școli de calitate este esențial pentru oricine ia în considerare mutarea pe termen lung, în special pentru familii.”
„Mulți dintre cei pe care i-am intervievat apreciază ideea vieții într-un oraș mic, dar nu sunt pregătiți să facă pasul fără ca serviciile de bază să fie asigurate”, adaugă Katharina Aufhauser. „Unii intenționează să facă această mutare mai târziu în viață, odată ce copiii lor vor pleca de acasă.”
Foto: ©Nataliya Nazarova | Dreamstime.com
Prevenirea izolării
O altă problemă semnalată în raportul Danube4Rural.com este riscul izolării sociale și profesionale. Deși orașele mici oferă comunități locale puternice, munca în izolare, departe de colegi, poate duce la epuizare și la un sentiment de deconectare.
Bansko oferă un model demn de urmărit. Orașul se mândrește cu numeroase spații de coworking unde lucrătorii la distanță pot interacționa, alături de o gamă largă de sporturi în aer liber disponibile pe tot parcursul anului, care facilitează socializarea.
„Bansko este în prezent o excepție, dar arată ce funcționează”, reflectă Mette. „Locurile cu cele mai mari șanse de succes în atragerea lucrătorilor la distanță sunt cele care dispun deja de o bază turistică, de infrastructură adecvată și de locuințe disponibile.”
„Bansko a atins masa critică necesară pentru a se susține”, adaugă Mette. „O populație stabilă de lucrători la distanță, cu o putere de cumpărare puternică, stimulează cererea pentru noi afaceri și servicii. Acest lucru creează un efect pozitiv de bulgăre de zăpadă.”
Cu toate acestea, reproducerea succesului autentic al orașului Bansko nu va fi ușoară. Majoritatea centrelor rurale din Europa de Sud-Est vor avea nevoie de sprijin semnificativ din partea instituțiilor locale și a UE pentru a genera același elan.
În plus, creșterea rapidă aduce cu sine o serie de provocări. „Am venit aici în căutarea liniștii și a naturii, dar Bansko riscă să devină victima propriului succes”, reflectează Teodora Hristova.
„Odată cu afluxul tot mai mare de oameni care aduc cu ei obiceiuri urbane, atmosfera orașului se schimbă. Acest lucru pune sub semnul întrebării chiar motivele pentru care ne-am mutat aici inițial.”
Piața imobiliară evidențiază această tensiune: prețurile caselor din Bansko au crescut de două ori și ceva doar în ultimii cinci ani.
„Încă sperăm să ne construim o casă și să rămânem aici pe termen lung”, spune Hristova. „Dar cu prețurile care cresc în acest ritm... vom vedea.”
Proiectul Interreg Danube4Rural.com abordează provocarea depopulării rurale din regiunea Dunării, valorificând potențialul emergent al muncii la distanță. Cofinanțat de Uniunea Europeană prin Fondul de Coeziune și susținut de 12 parteneri de proiect și 11 parteneri strategici din 11 țări diferite, Danube4Rural.com își propune să dezvolte un model de guvernanță transnațională pentru a ajuta comunitățile rurale să atragă lucrători la distanță și organizații patronale.
Traducere: Claudiu Pop | Voxeurop
