Un avocat specializat în fiscalitate explică, într-o analiză pentru StartupCafe.ro, ce trebuie să știe antreprenorii și fondatorii de startup-uri din România care vor să-și mute firmele într-un alt stat, pe fondul noilor măsuri fiscale, al creșterii TVA-ului și al presiunii fiscale.
Tot mai mulți antreprenori, inclusiv fondatori de startup-uri, cer consultanță pentru relocarea firmelor în alte țări, Bulgaria aflându-se printre opțiunile preferate datorită apropierii geografice și a fiscalității reduse, susține avocatul Marius Stanciu, specializat în fiscalitate și partener fondator al societății de avocatură Buju Stanciu și Asociații, parte din rețelele Interlegal și Legal Network International.
„Între dorință și posibilitatea reală de relocare se află un teritoriu complex din punct de vedere legal și fiscal”, afirmă el.
„Relocarea unei firme din România într-un alt stat nu este imposibilă, dar este adesea greșit înțeleasă. Simplul fapt că o firmă e înregistrată în Bulgaria, Estonia sau Dubai nu înseamnă automat că este scutită de impozite în România. Pentru startup-uri, relocarea poate părea o soluție simplă pentru a reduce presiune fiscală, dar în realitate este un proces complex, care presupune nu doar formalități administrative, ci și o schimbare reală a activității. Dacă firma continuă să fie condusă din România, să aibă echipă aici, să factureze clienți locali sau să fie activă pe piața românească, atunci ANAF poate considera că ea este, de fapt, rezidentă fiscal în România, indiferent unde este înregistrată juridic”, explică avocatul Marius Stanciu.
Redăm analiza:
Mutarea firmei în alte țări poate fi mai costisitoare
„În ultima perioadă, tot mai mulți antreprenori – inclusiv fondatori de startup-uri – solicită consultanță pentru mutarea firmelor în alte țări, Bulgaria fiind în topul preferințelor, datorită proximității și fiscalității reduse. Totuși, există numeroase mituri legate de cât de ușor este acest proces. Chiar și în Bulgaria, unde cota de impozit este de doar 10%, lucrurile se complică atunci când firma are activitate reală în România – echipă, clienți, decizii de management –, ceea ce poate atrage în continuare obligații fiscale locale.
Mai mult, țări precum Dubai, Cipru sau Malta, deși cunoscute ca fiind prietenoase fiscal, presupun costuri operaționale mult mai mari, greu de susținut de un startup: servicii de contabilitate, taxe locale, licențe, spații de birouri și alte cheltuieli administrative pot ajunge rapid la câteva mii de euro anual. Astfel, ceea ce pare la început o soluție de optimizare fiscală se poate transforma într-o povară financiară greu de justificat în etapa de creștere.
De ce poate fi dificil pentru startup-uri să își mute rezidența fiscală în alte țări
Deși ideea de a muta firma într-o țară cu impozite mai mici pare tentantă, în special pentru startup-uri care vor să reducă presiunea fiscală, realitatea juridică și fiscală este mai complicată. Potrivit avocatului Marius Stanciu, pentru majoritatea startup-urilor românești, relocarea este dificilă, riscantă și rareori avantajoasă pe termen lung.
De ce?
- Majoritatea startup-urilor din România au echipe locale, clienți locali sau fondatori care locuiesc și iau deciziile de business din România – toate acestea sunt semne clare pentru ANAF că firma are, de fapt, rezidență fiscală în România, chiar dacă este înregistrată în altă țară.
- Dacă firma este doar „mutată pe hârtie”, fără activitate economică reală în străinătate (birouri, angajați, management), riscul este ca autoritățile fiscale române să considere că firma trebuie să plătească impozit în România, indiferent de adresa din acte.
- Mai mult, startup-urile au adesea nevoie de investitori locali, granturi, fonduri europene sau clienți B2B din România – iar o firmă înregistrată în altă țară poate deveni ineligibilă pentru astfel de oportunități sau poate pierde încrederea partenerilor.
„Mutarea unei firme nu înseamnă doar un nou CUI, ci o întreagă schimbare de realitate economică. Pentru startup-uri, care au nevoie de sprijin local și flexibilitate, relocarea este rareori soluția optimă. Startup-urile ar trebui să analizeze foarte atent dacă relocarea chiar le aduce un avantaj competitiv. În multe cazuri, este nevoie de birouri reale, angajați locali, o structură de management efectiv în țara respectivă și decontarea cheltuielilor acolo – ceea ce, pentru un startup aflat la început de drum, poate însemna costuri mai mari decât dacă ar rămâne în România și ar optimiza fiscal în cadrul legal disponibil aici”, explică avocatul Marius Stanciu.
Ce tipuri de startup-uri se pot reloca mai ușor
Potrivit avocatului Marius Stanciu, startup-urile din domenii complet digitale, fără prezență fizică sau activitate locală (de exemplu SaaS, consultanță, freelancing internațional), au cele mai multe șanse să se relocheze legal și eficient într-un alt stat, cu condiția ca activitatea reală să se desfășoare acolo.
„Pentru aceste firme, relocarea este fezabilă dacă își mută echipa, sediul de conducere și clienții în noua țară. În cazul lor, putem vorbi de o schimbare reală de rezidență fiscală, iar impozitarea în România poate fi evitată legal”, subliniază avocatul.
Mutarea fiscală trebuie planificată, nu improvizată
În concluzie, relocarea unei firme din România este posibilă, dar doar dacă reflectă realitatea economică și operațională. Pentru startup-urile care iau în calcul o astfel de mutare, este esențial să consulte specialiști în fiscalitate internațională și să înțeleagă riscurile și obligațiile care derivă din legislația română și cea a țării de destinație.
Este nevoie să construiască o structură sustenabilă, compatibilă cu legislația din ambele țări. În unele cazuri, optimizarea fiscală în România – prin regimuri de microîntreprindere, deductibilități sau structurare inteligentă – poate fi mai eficientă decât relocarea completă”, spune avocatul Marius Stanciu în analiza realizată pentru StartupCafe.ro.