Uniunea Europeană investește peste 1 miliard EUR în 57 de proiecte care dezvoltă tehnologii de securitate și apărare, printr-un recent apel de finanțare. Dintre acestea, cel puțin 12 proiecte, cu finanțare maximă aprobată de 263 milioane EUR în total, sunt dezvoltate de consorții europene care cuprind și firme private, institute de cercetare și autorități publice din România, conform datelor analizate de StartupCafe.ro.
Zilele trecute, Comisia Europeană a anunțat rezultatele celei de-a cincea sesiuni de finanțare prin Fondul european de apărare (FEA). Sesiunea lansată în anul 2025 a atras 410 propuneri, în total, din toată Uniunea Europeană.
Dintre acestea, 57 de proiecte de tehnologii pentru securitate și apărare au fost declarate câștigătoare, în urma evaluării. Astfel, UE urmează să investească în aceste proiecte până la 1,07 miliarde de euro prin fondul FEA.
Din cele 57 de proiecte, în cel puțin 12 proiecte, cu finanțare europeană aprobată de până la 263 de milioane de euro în total, sunt implicate și organizații din România. Ba chiar în unele cazuri firmele înregistrate în România au rol de coordonator al consortiului de proiect.
StartupCafe.ro a făcut o analiză a proiectele tech în care apar firme sau alte entități din România:
1. Proiectul SPECTRE: aproape 4 milioane EUR pentru consorțiul condus de români
SPECTRE (Systemic Protection and Escalation Control for Threat Response in Europe) este dezvoltat de un consorțiu coordonat de o firmă din România: AGILE SYSTEMS ENGINEERING S.R.L.
Compania bucureșteană este deținută 100% de Alexandru Marin, care este și directorul general, conform datelor colectate de Termene.ro. În anul 2024, firma a avut venituri de 830.000 lei și profit de 33.000 lei, cu 3 angajați proprii, conform datelor oficiale de la Ministerul Finanțelor.
În total, din consorțiul de proiect fac parte 10 entități din statele UE, printre care și institutul INCAS București.
Tematică: Acțiuni de cercetare netematice ce vizează tehnologii disruptive.
Durată: 24 de luni.
Contribuția maximă a UE: 3.935.941,64 €.
Descrierea proiectului: Oferă o arhitectură disruptivă, modulară și cu bază legală de tip „System-of-Systems” pentru a contracara amenințarea în creștere a dronelor aeriene mici (UAS). Combină tehnologia cu doctrinele și guvernanța legală la nivel european pentru un control autonom în domenii multiple.
2. AEGIS-NET- 3,9 milioane EUR finanțare UE maximă pentru proiectul coordonat de o firmă bucureșteană
AEGIS-NET vine de la „Autonomous Expeditionary Guardian and Interceptor Swarm through distributed Networked Engagement Technology (Roi Autonom Expediționar de Gardă și Interceptare prin Tehnologie de Angajare în Rețea Distribuită)”.
Coordonatorul consorțiului de proiect este compania ARTEMIS RESEARCH & INNOVATION S.R.L. din România. Consorțiul este format din 6 membri, organizații din Italia, Grecia, Estonia, Cipru și România (coordonatorul).
Firma Bucureșteană ARTEMIS RESEARCH & INNOVATION S.R.L. este deținută de 3 greci: Katantani Eirini (65%), Thomas Kondaris (20%) și Christos Zisis (15%), conform datelor colectate de Termene.ro. În anul 2025, firma a avut venituri de 1,2 milioane de lei și profit zero, conform datelor de la Ministerul Finanțelor. Având ca obiect principal de activitate realizare a soft-ului la comanda (software orientat client)”, Artemis figurează fără angajați proprii.
Durata proiectului: 36 de luni.
Tipul de activități: Generarea cunoștințelor, Integrarea cunoștințelor, Studii, Proiectare.
Costul total estimat: 3.991.866,28 €.
Contribuția maximă a UE: 3.991.866,28 €.
Descrierea proiectului:
- AEGIS-NET oferă fuziunea senzorilor de detectare pasivă multiparametrică pentru detectarea, urmărirea și identificarea rapidă, precum și clasificarea amenințărilor.
- AEGIS-NET propune proiectarea unui sistem de apărare antiaeriană cu rază scurtă de acțiune (SHORAD) rentabil, mobil, autonom, independent de semnalul GNSS și tolerant la războiul electronic (EW).
- Acest sistem este construit special pentru operațiuni tactice C-UAS (contra-sisteme aeriene fără echipaj), pentru a proteja elementele înaintate și unitățile din prima linie care sunt vulnerabile și extrem de expuse la atacurile cu muniție de tip „loitering” (muniție rătăcitoare).
- Astfel, proiectul reduce povara angajării manuale a amenințărilor și sporește reziliența operațională.
- AEGIS-NET integrează noduri montate pe vehicule și interceptoare UAV în formă de rachetă, legate prin fibră optică, având control de tip „human-on-the-loop” (supraveghere umană a acțiunilor sistemului).
3. Proiectul NEVMA: 5 milioane EUR pentru detectarea și clasificarea amenințărilor
NEVMA vine de la Neuromorphic Event-Driven Vision for Multiple Defense Applications.
România este reprezentată în proiect de BEIA CERCETARE, ca membră a consorțiului. Firma din București este deținută integral de cercetătorul Victor Suciu, conform datelor de pe Termene.ro. În anul 2025, compania (denumită Bene Cercetare SRL) a obținut venituri de 1,9 milioane lei și profit de 45.000 lei, cu 9 angajați.
Proiectul este dezvoltat de un consorțiu de 6 entități din Europa, coordonat de compania MILTECH HELLAS SA (Grecia).
Durată: 36 de luni.
Contribuția maximă a UE: 5.028.348,79 €.
Descrierea proiectului:
Dezvoltă și validează un sistem de viziune neuromorfică pentru operațiuni moderne de apărare. Se concentrează pe detectarea și clasificarea amenințărilor la mare viteză, navigația autonomă în medii fără semnal GNSS și supravegherea în medii cu vizibilitate redusă sau ascunse.
O prezentare video a firmei BEIA Cercetare, realizată de hub-ul Walachia în afara acestui proiect:
4. Proiectul SALUBRIS- aproape 10 milioane EUR pentru roboți de evacuare a răniților de pe câmpul de luptă
SALUBRIS vine de la Strategic Autonomous Logistic Uncrewed Battlefield tRiage Intervention System.
Din România este implicată firma QUAESTA AI SRL, în cadrul unui consorțiu format din 19 entități europene, coordonat de IVECO DEFENCE VEHICLES SPA (Italia).
Firma clujeană Quaesta AI SRL este deținută de doi italieni. Luigi Malago (51%) și Riccardo Volpi, conform Termene.ro. În anul 2024, compania din Cluj-Napoca a raportat venituri de 872.000 de lei și profit de 1.100 de lei, cu 5 angajați.
Tematica finanțării: Evacuare și triaj autonom (Acțiuni de cercetare).
Durată: 36 de luni.
Contribuția maximă a UE: 9.998.683,60 €.
Descrierea proiectului:
Vizează crearea unui ecosistem de sisteme autonome robotizate (RAS) pentru triajul și evacuarea victimelor pe câmpul de luptă (CASEVAC). Proiectul folosește roiuri de vehicule autonome (terestre, navale și aeriene) și fuziunea datelor de la senzori purtabili pentru a prioritiza victimele folosind tehnici de inteligență artificială explicabilă.
5. Proiectul MIDAS - aproape 5 milioane EUR pentru sisteme de inteligență artificială
MIDAS înseamnă Middleware for Intelligent Defense AI Dialogue Systems.
România este reprezentată în proiect de firma ZA CLOUD SRL. Sunt 10 parteneri în consorțiul de proiect, coordonat de SATWAYS (Grecia).
Firma clujeană Za Cloud SRL este deținută de 4 antreprenori români: Ioan Emil Ștețco (55,8%), George Antoniu Bara (27,9%), Iuliu Sebastian Ioniță (9,3%), Călin Vaida (7%), conform datelor de pe Termene.ro. Firma de software a raportat pe anul 2024 venituri totale de 2,9 milioane de lei și profit de 17.000 de lei, cu 3 angajați proprii.
Tematica proiectului: Sisteme de dialog om-AI care păstrează confidențialitatea.
Durată: 48 de luni.
Contribuția maximă a UE: 4.998.311,46 €.
Descrierea proiectului:
Propune dezvoltarea unei platforme AI middleware securizate, explicabile și modulare pentru aplicații de apărare. Integrează Modele Mari de Limbaj (LLMs) și agenți AI smart pentru a oferi suport decizional și dialog în timp real la nivel strategic, tactic și operațional.
6. Proiectul D-STORM- 9,8 milioane EUR pentru drone „kamikaze”
D-STORM (Drone-based Scalable Tactical Operations Responsive Munitions) este dezvoltat de un consorțiu din care face parte și firma brașoveană de drone ORBOTIX INDUSTRIES SRL.
Consorțiul de proiect este format din 12 entități, sub coordonarea MBDA ITALIA SPA (Italia).
ORBOTIX INDUSTRIES SRL este o companie din Brașov, subsidiară a startup-ului polonez Orbotix, specializat în sisteme autonome, robotică și inteligență artificială aplicată în domeniul apărării și securității.
Startup-ul a fost fondată în anul 2023 de românul Bogdan Ochiană (CEO), alături de Sebastian Straube (Director de Strategie).
Ochiană a mai fondat și alte firme în România, cum ar fi Principal33, o firmă de dezvoltare software pentru afaceri, și Flyward, o platformă de informații financiare pentru aeronave pentru monitorizarea și prognozarea mentenanței. În același timp, antreprenorul român este și investitor activ în startup-uri.
Tematica proiectului: Muniții de masă accesibile pe bază de drone (Acțiuni spin-in).
Durată: 24 de luni.
Contribuția maximă a UE: 9.800.000,00 €.
Descrierea proiectului: Dezvoltă muniții „loitering” (muniții rătăcitoare n.r.) și sisteme aeriene de luptă fără pilot (UCAS) accesibile, interoperabile și potrivite pentru producție în masă, adaptate nevoilor războiului modern de saturație. Definește arhitecturi modulare Plug&Play combinând hardware cu cost redus cu software avansat. E vorba în principal de așa-numitele drone „kamikaze”, care plonjează asupra țintelor inamice.
Iată o prezentare video a Orbotix, în afara proiectului selectat acum de UE:
7. Proiectul U-HARRIER: aproape 4 milioane EUR pentru drone transportoare „invizibile” pe radar
U-HARRIER înseamnă Unmanned Heavy-lift Aerial Reconnaissance and Resilient Integrated European Response (Recunoaștere Aeriană Fără Echipaj de Mare Capacitate și Răspuns European Integrat Rezilient).
România este reprezentată în acest proiect de institutul de cercetări aerospatiale INCAS București, alături de firma MGM STAR CONSTRUCT SRL. Proiectul este dezvoltat de un consorțiu format din 11 membri din UE, sub coorodnarea companiei EDAIR TECHNOLOGIES SL - Spania.
MGM STAR Construct este o firmă din București, deținută de Mihai Vișan, care este și directorul general al companiei. Firma este specializată în tehnici de depunere fizică și chimică în vid (PVD, CVD), tehnologii de litografie, fabricație optică, producția de piese mecanice și lucrări de construcții civile, inclusiv execuția de camere curate și implementarea de sisteme de purificare a apelor uzate bazate pe tratamentul cu ozon.
MGM Star Construct furnizează soluții pentru suprafețe, materiale avansate și tehnologii de procesare a materialelor pentru companiile din industria de apărare, spațiu, aviație, auto, sănătate, cercetare și educație, construcții, energie.
În anul 2024, firma bucureșteană a raportat venituri totale de 5,6 milioane de lei și profit de aproape 20.000 de lei. Compania, care are ca principal obiect de activitate fabricarea de instrumente optice si echipamente fotografice, avea 19 salariati proprii în anul 2024.
Tema proiectului Acțiuni de cercetare netematice realizate de IMM-uri și organizații de cercetare.
Durata proiectului: 36 de luni.
Tipul de activități: Integrarea cunoștințelor, Studii, Proiectare.
Costul total estimat: 3.999.652,04 €.
Contribuția maximă a UE: 3.999.652,04 €.
Descrierea proiectului:
Proiectul U-HARRIER va proiecta, dezvolta și valida un Vehicul Aerian Fără Echipaj (UAV) inovator, de mare capacitate, capabil să transporte până la 300 kg de provizii în medii contestate, fără semnal GNSS sau degradate. Acest proiect va dezvolta UAV-ul de 300 kg pentru transportul de provizii în medii dificile. Vehiculul va dispune de tehnologii inovatoare, cum ar fi protecția balistică, ecranarea împotriva interferențelor electromagnetice (EMI) și monitorizarea stării structurale condusă de inteligența artificială. Acesta va fi invizibil pe radar (stealth), rezistent cibernetic și compatibil cu standardele logistice NATO/UE.
8. Proiectul SPIDER2: 65 milioane EUR pentru o constelație de sateliți
SPIDER2 însemană Space-based Persistent ISR for Defence and Europe Reinforcement - faza a doua.
România este reprezentată în proiect de AIRBUS DEFENCE AND SPACE ROMANIA SRL, subsidiară a colosului industrial european Airbus. Firma din România face parte dintr-un consorțiu alături de alte 15 entități europene participante în proiect, coordonat de AIRBUS DEFENCE AND SPACE SAS- Franța.
Tematică: Constelație de sateliți ISR în spațiu.
Durată: 33 de luni.
Contribuția maximă a UE: 65.132.347,52 €.
Descrierea proiectului:
SPIDER2 reprezintă continuarea studiului de fezabilitate SPIDER și vizează dezvoltarea unei constelații accesibile de sateliți multi-misiune pentru misiuni de Intelligence, Surveillance și Reconnaissance (ISR) cu uz militar. Permite o reactivitate ridicată și perioade scurte de revizitare.
9. Proiectul ECC2 - 34 milioane EUR pentru securitate cibernetică
ECC2 (European Cyber Command and Control System) este un proiect derulat de un consorțiu care reunește peste 20 de organizații europene, sub coordonarea INDRA SISTEMAS SA (Spania).
România este reprezentată în acest consorțiu de Ministerul Apărării Naționale (MApN).
Tematică: Capabilități îmbunătățite pentru operațiuni de apărare cibernetică.
Durată: 24 de luni.
Contribuția maximă a UE: 34.000.000,00 €.
Descrierea proiectului:
Oferă o soluție suverană de comandă și control (C2) cibernetic federal pentru a sprijini UE și Statele Membre în coordonarea, planificarea și executarea operațiunilor în spațiul cibernetic. Platforma este structurată în jurul modulelor de Intelligence, Planificare & Operațiuni și Acțiune Cibernetică.
10. Proiectul SHARP- aproape 25 milioane EUR pentru dezvoltarea de motoare de elicopter
SHARP (Sovereign High-performance Architecture for Rotorcraft Propulsion) este un proiect european dezvoltat de un consorțiu format din 20 de entități, coordonat de EURA SAS (Franța).
România este reprezentată în proiect de INSTITUTUL NATIONAL DE CERCETARE-DEZVOLTARE TURBOMOTOARE COMOTI.
Tematică: Sisteme de propulsie pentru elicopterele de generație viitoare.
Durată: 27 de luni.
Contribuția maximă a UE: 24.998.578,96 €.
Descrierea proiectului:
Vizează maturizarea tehnologiilor cheie pentru generația viitoare de motoare avansate și eficiente pentru elicoptere (ENGHE), garantând autonomia operațională a Europei. Proiectul abordează tehnologii scalabile și va identifica dependențele de achizițiile externe.
11. Proiectul AETHER: 48 milioane EUR pentru motoare de avion
AETHER (Advanced Engines and Thermal-electric energy for Highly-integrated integrated systems for European Readiness) este realizat de un consorțiu format din 15 entități, sub coordonarea GE AVIO SRL (Italia).
România este prezentă în proiect prin INSTITUTUL NATIONAL DE CERCETARE-DEZVOLTARE AEROSPATIALA "ELIE CARAFOLI"- INCAS BUCUREȘTI.
Tematică: Propulsia aeronavelor și sisteme de management al energiei.
Durată: 42 de luni.
Contribuția maximă a UE: 48.080.124,02 €.
Descrierea proiectului:
Dezvoltă tehnologii avansate de propulsie și energetice destinate avioanelor de vânătoare din a 6-a generație și aeronavelor de luptă colaborative (CCAs) de clasă medie și mare. Este o continuare a proiectului EDF-2021-NEUMANN.
12. Proiectul EICACS 2: 48 milioane EUR pentru sisteme destinate forțelor aeriene
Institutul INCAS București este implicat și în proiectul EICACS 2 (European Initiative for Collaborative Air Combat Standardisation 2).
Consorțiul de proiect este format din 30 entități, sub coordonarea companiei DASSAULT AVIATION (Franța).
Tematică: Luptă aeriană colaborativă.
Durată: 36 de luni.
Contribuția maximă a UE: 48.999.054,97 €.
Descrierea proiectului: O continuare a proiectului EICACS început în 2022, care construiește standarde de interoperabilitate pentru a oferi forțelor aeriene europene capabilități native de colaborare. Va contribui la conturarea viitoarelor norme NATO.
Consorțiile câștigătoare urmează să semneze acordurile de finanțare europeană până la finalul anului 2026
Fondul european de apărare (FEA) este principalul instrument al UE de sprijinire a cercetării în domeniul apărării și a cooperării pentru dezvoltare, cu un buget de 7,3 miliarde EUR pentru perioada 2021-2027.
Fondul promovează colaborarea între firme de toate dimensiunile și instituții de cercetare din UE și Norvegia. În plus, FEA impulsionează transformarea și extinderea ecosistemului de apărare al UE, având în centrul său Schema UE de inovare în domeniul apărării (EUDIS).
În urma selecției celor 57 de proiecte câștigătoare (inclusiv 12 proiecte în care sunt implicate organizații din România), Comisia Europeană va începe acum pregătirea acordului de grant cu consorțiile.
Comisia vrea să semneze acordurile înainte de sfârșitul anului 2026.
Pentru a atrage noi talente, mai multe proiecte axate pe producția în masă de muniții cu drone la prețuri accesibile vor lansa „subcereri” pentru startup-uri și întreprinderile mici și mijlocii (IMM). Aceste firme mai mici pot primi până la 60.000 EUR fiecare pentru a integra noi inovații, ajutându-i pe cei fără experiență anterioară în domeniul apărării să intre pe piață. Entitățile ucrainene pot aplica, de asemenea.
Cele 57 de proiecte selectate în total în urma acestui apel implică 634 de entități din 26 de state membre ale UE și din Norvegia, ceea ce reflectă un angajament ferm față de cooperarea europeană în domeniul apărării.
„IMM-urile sunt esențiale pentru această rundă, reprezentând peste 38% din participanți și primind peste 21% din finanțarea totală” - subliniază Comisia Europeană.
Finanțările din această sesiune au vizat și frontul ucrainean. UE își aprofundează cooperarea cu industria de apărare ucraineană, sprijinită de Biroul UE pentru inovare în domeniul apărării de la Kiev. Acest parteneriat vizează o mai bună integrare a Ucrainei în baza industrială europeană. O inițiativă-cheie, Proiectul STRATUS, va dezvolta un sistem de apărare cibernetică bazat pe IA pentru roiurile de drone. Acesta include un subcontractant ucrainean, asigurându-se că proiectul beneficiază de experiență directă pe câmpul de luptă.