Startup-ul clujean BraveX Aero produce, în acest moment, drone capabile să intercepteze modelul de dronă rusesc Geran, precum aparatul care s-a prăbușit peste un bloc de locuințe din Galați, a declarat, pentru StartupCafe.ro, Răzvan Costea-Bărluțiu, co-fondator și co-CEO al firmei românești, care a menționat că are deja colaborări cu Ministerul Apărării Naționale (MApN).
„Suntem mai multe startup-uri românești care lucrăm la sisteme anti-dronă. La BraveX avem proiect în lucru de genul acesta, în primul rând drona Vimana, care poate fi folosită pe post de interceptor - este o dronă cu reacție, ce poate atinge viteze de 500 km/h. Deci poate intercepta un asemenea Geran”, a declarat antreprenorul român, pentru StartupCafe.ro.
El a precizat că modelul de dronă Vimana al BraveX Aero poate fi utilizat ca interceptor cinetic (prin lovirea dronei inamice), dar mai eficientă ar fi utilizarea unui sistem de bruiaj pe drona românească.
„Capacitățile de intercepție pot fi cinetice - deși nu ne dorim treaba asta - adică pur și simplu de a intra fizic într-o dronă. Noi credem că mai importante sunt capacitățile de reutilizare a interceptoarelor. Iar în cazul acesta se folosesc elemente cum ar fi high power microwaves, există module care pot fi instalate pe astfel de drone cu reacție”, a spus Răzvan Costea-Bărluțiu.
Reprezentantul BraveX Aero a menționat că modelul său de dronă cu jet, Vimana, se află în stadiu de producție de scară mică, iar firma clujeană lucrează și la integrarea unui modul de bruiaj tip high power microwaves produs de o companie americană.
„Bruiajul se poate face cu impulsuri electromagnetice - un sistem clasic. Problema la acesta este că, atunci când îi dai drumul, îți prăjește inclusiv drona ta. Sunt tot felul de strategii. Dar high power microwave este sistemul de la cuptoarele cu microunde. Ce are el diferit este că poate fi direcționat mult mai bine decât un puls electromagnetic. Și există firme producătoare de astfel de module care pot fi instalate pe o dronă precum Vimana”, a explicat Costea-Bărluțiu.
„Drona Vimana este un produs gata de serie mică, ceea ce înseamnă că a fost validat. Am avut deja comenzi livrate. Nu am libertatea să spun public cui, dar este un producător mare de armament din Europa. Avem colaborări și cu MApN, pe alte produse, nu pe Vimana, dar sunt foarte interesați după ce au văzut-o la treabă”, a completat el.
În prezent, firma clujeană se află într-un proces de strângere de capital de până la 4 milioane de euro de la investitori, pentru a extinde la scară capacitatea de producție a dronei sale Vimana Jet.
„Ne pregătim pentru scalarea producției, se va întâmpla la anul, poate peste doi ani. Suntem în curs de adunare a unei investiții de aproape 4 milioane de euro pentru scalare. Acum avem doar jet-ul, nu și sistemul de high power microwave. Acesta este în cercetare-dezvoltare, este în pipeline, mai avem de lucru la el. Modulul acela nu-l facem noi, este un producător american, noi lucrăm doar la partea de integrare și testare”, a mai spus co-CEO-ul BraveX.
„E important ca industria din România și mai ales startup-urile noastre să înceapă să livreze și să vorbească mai puțin”, a mai afirmat el.
„Nu e genul de confirmare pe care ne-o doream”
Răzvan Costea-Bărluțiu (primul din stânga) - foto: BraveXAero
Răzvan Costea-Bărluțiu, co-fondator și co-CEO al producătorului de drone clujean BraveX Aero, consideră că incidentul de la Galați confirmă că România trebuie să se doteze cu capabilități anti-dronă și că firma sa este pe drumul cel bun, deși nu este genul de confirmare pe care și-l putea dori.
„Drona Vimana, realizată de BraveX, este o dronă cu reacție și are viteză mare de intercepție. Geranul care a căzut la Galați, din câte știu, acela nu era cu jet. Era un motor normal. Cel de la Galați poate dezvolta viteze de până la 200 km/h, iar viteza de croazieră cred că este undeva la 160 km/h. Cel cu reacție poate dezvolta viteze de până la 500 km/h. Cu Vimana cam acolo ne direcționăm, ca dezvoltare. Deci nu e genul de confirmare pe care ne dorim să-l avem, dar din păcate îl avem: ne îndreptăm spre zona pe care o dezvoltăm noi. Au suferit oameni la Galați, deci nu ne doream o astfel de confirmare, dar cred că e important să ne dotăm cât de repede ca Armată cu capabilități de contra-dronă necesare”, a spus Costea-Bărluțiu.
El consideră că dronele de atac nu pot fi combătute eficient cu avioanele F16, ci cu drone de intercepție.
„Problema asta nu o avem doar noi. Și în Estonia, pilotul nostru a făcut o treabă fantastică, dar a trebuit să ridicăm un F16 de la sol pentru a lovi o dronă, ceea ce este un lucru extrem de dificil. De aceea se doboară atât de puține drone cu F16, sunt greu de luat la țintă. Oricâtă tehnică ai avea, este foarte greu. E foarte dificil să acoperi o graniță. Este ca și cum te-ai supăra pe paznicul unei școli atunci când vin niște copii și aruncă cu o piatră într-un geam, iar el nu a reușit să prevină momentul în care ei treceau pe acolo. E un singur paznic, sunt foarte multe geamuri. E foarte lungă granița, sunt câteva F16 care pur și simplu nu pot interveni. Galațiul e la 15 km de graniță, abia ajung piloții pe scara avionului când intră drona”, afirmă antreprenorul român.
El consideră că Rusia dă dovadă de iresponsabilitate atunci când atacă, folosind drone, ținte ucrainene aproape de granița cu România, pentru că dronele de tip Geran sau Shahed scapă de sub control atunci când intră sub influența bruiajului exercitat de apărarea ucraineană.
„Rușii trimit drone și atacă pe graniță, ei știind foarte bine că folosesc echipamente cu navigație, care sunt diferite de orice mijloace balistice, de orice obuz sau rachetă balistică - la acelea, când le dai drumul, tu ai control asupra destinației. Dacă o greșești, este altceva. Dar la drone - Geran, Shahed, la niciunele - nu ai control, pentru că sunt bruiate. Prin toate mecanismele de control, tu i-ai configurat parametrii, dar ca să ajungă acolo. Tu nu o mai controlezi atunci când ajunge în spațiul aerian ucrainean. Drona are un pilot de bord cu niște coordonate setate și zboară pe acele coordonate. Dar poate nimeri într-un bruiaj, care îi spune că nu se află deasupra Odessei, ci deasupra New York-ului, sau poți avea bruiaj prin care se pierde legătura cu satelitul și atunci tu nu mai navighezi. Sunt tehnici de bruiaj care se numesc spoofing. De asta spun că este o iresponsabilitate a rușilor să atace un oraș de graniță, știind că vor fi bruiate acele vectori de atac și că ar putea ajunge în România. Sincer, eu cred că ei știu asta și o lasă așa. Asta e și narațiunea rușilor: <<ucrainenii sunt de vină, pentru că au bruiat drona>>”, explică reprezentantul BraveX.