România și Ucraina vor să definitiveze în cursul anului 2026 componenta privind producția comună de drone și sisteme anti-dronă, iar primul obiectiv este „localizarea în România a producției de drone”, transmite Ministerul Economiei, într-un răspuns pentru StartupCafe.ro. Proiectele ar putea fi realizate inclusiv prin firme mixte româno-ucrainene și ar urma să includă producție efectivă, transfer de tehnologie și instruirea personalului. Ministerul Economiei va participa la stabilirea criteriilor pentru amplasarea viitoarelor capacități de producție, dar nu a precizat ce companii românești ar putea intra în program și nici prin ce procedură vor fi selectate.
Răspunsul Ministerului Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului și Turismului (MEDAT) aduce noi detalii despre modul în care ar putea arăta industrial proiectul România-Ucraina pentru producția de drone, pentru care este prevăzută o finanțare de până la 200 milioane EUR prin instrumentul european SAFE.
StartupCafe.ro a relatat anterior că Ministerul Apărării Naționale confirmase negocierile cu Ucraina pentru cercetarea, dezvoltarea și producția unor noi tipuri de drone, cu transfer de tehnologie și dezvoltarea în România a unei capacități regionale de producție. MApN indicase atunci un buget de 200 milioane EUR și precizase că data lansării primelor proiecte va fi stabilită de Cancelaria Prim-Ministrului după finalizarea negocierilor.
Răspunsul primit acum de la Ministerul Economiei clarifică o altă piesă din mecanism: cum ar urma să intre industria românească în acest proiect și ce rol va avea MEDAT în construirea capacităților industriale.
Primul obiectiv: producția de drone să fie localizată în România
Ministerul Economiei invocă Declarația comună de intenție privind coproducția de tehnică militară în România, semnată la 12 martie 2026 de președinții României și Ucrainei.
Documentul creează cadrul pentru producerea în România a unor sisteme de apărare dezvoltate de industria ucraineană, „în special sisteme fără pilot”, inclusiv cu finanțare SAFE.
Potrivit MEDAT, declarația are drept „prim obiectiv localizarea în România a producției de drone”.
Ministerul precizează și formele prin care această producție ar putea fi realizată:
„Declarația comună a celor doi președinți are drept prim obiectiv localizarea în România a producției de drone și prevede facilitarea, de către partea română, a coproducției de sisteme fără pilot în cadrul unor asocieri în participațiune (joint ventures), parteneriate și acorduri de coproducție”.
Formularea este importantă pentru că răspunde uneia dintre întrebările transmise de StartupCafe.ro: dacă proiectul presupune producție efectivă și transfer tehnologic în România sau doar achiziția și asamblarea unor echipamente dezvoltate în Ucraina.
Ministerul indică explicit prima variantă.
Transfer de tehnologie și personal pregătit în România
Cooperarea ar urma să meargă dincolo de simpla instalare a unei linii de asamblare.
„Cooperarea România-Ucraina are în vedere nu doar dezvoltarea unor capacități de producție, ci și transferul de tehnologie, formarea și instruirea personalului și consolidarea cooperării industriale”, transmite MEDAT.
Ministerul spune că România ar urma să valorifice experiența tehnologică și operațională acumulată de companiile ucrainene în condiții reale de război.
Ținta pe termen lung este ca România să-și dezvolte propria capacitate de a produce și adapta tehnologii moderne de apărare.
„Pe termen lung, obiectivul este consolidarea capacității României de a dezvolta și produce echipamente și tehnologii de apărare moderne, prin crearea unor infrastructuri industriale și tehnologice care să permită producția rapidă și adaptarea sistemelor la necesitățile operaționale”, precizează Ministerul Economiei.
Transferul de tehnologie fusese confirmat anterior și de Ministerul Apărării, care preciza pentru StartupCafe.ro că partea română urmărește atât preluarea de tehnologie, cât și „dezvoltarea unor noi tipuri de sisteme” împreună cu partenerii ucraineni.
Noutatea adusă acum de MEDAT este accentul pus pe construirea infrastructurii industriale și tehnologice și pe dezvoltarea resursei umane necesare producției în România.
Ministerul Economiei va participa la alegerea locurilor unde vor fi construite capacitățile
Răspunsul primit de StartupCafe.ro clarifică și rolul Ministerului Economiei în proiect.
A fost constituit un cadru interinstituțional pentru implementarea componentei de producție a dronelor prin SAFE, din care fac parte MEDAT, Cancelaria Prim-Ministrului, MApN, Ministerul Afacerilor Externe, Ministerul Afacerilor Interne, Ministerul Finanțelor și alte instituții.
Ministerul Economiei nu stabilește însă cerințele militare ale viitoarelor sisteme.
Acestea revin Ministerului Apărării.
MEDAT spune că rolul său este, în principal, să contribuie la „identificarea și stabilirea criteriilor pentru localizarea viitoarelor capacități de producție”, în funcție de cerințele operaționale și tehnice stabilite de MApN.
Ministerul urmărește totodată ca investițiile să dezvolte baza industrială și tehnologică românească și capacitățile locale de producție, cercetare și inovare în apărare.
Practic, după ce MApN definește ce capabilități sunt necesare, Ministerul Economiei intră în ecuație din perspectiva industrializării și localizării producției în România.
Drone și sisteme anti-dronă: negocierile ar trebui definitivate în 2026
MEDAT oferă și un reper de calendar care nu apărea atât de explicit în răspunsurile anterioare primite de StartupCafe.ro.
Potrivit ministerului, implementarea cooperării este deja în curs, prin consultări între experți și vizite ale delegațiilor industriale ucrainene la București.
Obiectivul celor două părți este „definitivarea, în cursul anului 2026, a componentei dedicate producției comune de drone și sistemelor antidronă”.
Programul nu privește, așadar, numai dronele propriu-zise, ci și tehnologiile destinate detectării și combaterii acestora.
Companiile s-au întâlnit deja la București. Cine va intra însă în proiect?
Un prim matchmaking industrial a avut loc la 1 aprilie 2026, la Palatul Victoria.
Guvernul a adus atunci la aceeași masă companii ucrainene din industria dronelor și reprezentanți ai industriei românești de apărare, pentru discuții privind proiecte UAV și sisteme Anti-UAS.
MApN anunțase anterior că 15 companii ucrainene și-au prezentat portofoliile și capabilitățile tehnice în cadrul discuțiilor purtate la București, informație relatată de StartupCafe.ro în articolul despre negocierile pentru proiectul de 200 milioane EUR.
Rămâne însă una dintre cele mai importante necunoscute ale programului.
StartupCafe.ro a întrebat explicit Ministerul Economiei ce companii din România, de stat sau private, ar putea participa la viitoarele proiecte și prin ce procedură vor fi identificate sau selectate.
Ministerul nu a indicat nicio companie și nu a explicat procedura de selecție.
MEDAT precizează doar că, în contextul întâlnirii B2B din aprilie, lista participanților nu era încă definitivată și urma să fie stabilită în funcție de interesul și disponibilitatea entităților relevante.
Prin urmare, deși arhitectura industrială începe să devină mai clară - producție localizată în România, transfer tehnologic, joint ventures și parteneriate româno-ucrainene - nu se știe încă ce firme românești vor participa efectiv la proiectul de până la 200 milioane EUR și prin ce mecanism vor fi alese.
Cine dă startul efectiv proiectelor
Separat, rămâne deschisă problema lansării efective a programului.
În același articol, StartupCafe.ro arăta că mecanismul SAFE acordă Cancelariei un rol central în coordonarea procesului interinstituțional, până la etapa în care sunt stabilite proiectele, operatorii economici și condițiile de cooperare.
Răspunsul MEDAT completează acum această arhitectură dinspre partea industrială.
MApN stabilește cerințele operaționale și tehnice, Ministerul Economiei contribuie la criteriile pentru localizarea capacităților industriale, iar Cancelaria Prim-Ministrului are atribuții în mecanismul prin care proiectele SAFE ajung la lansare.
Ce nu știm încă este cine va construi efectiv aceste drone în România.