În timp ce scena politică de la București produce zilnic scandal, incertitudine și declarații alarmiste, investitorii strategici par să joace după altă hartă. Nu fug din România, nu își îngheață planurile și nici nu par impresionați de retorica electorală. Din contră.
O analiză realizată de compania de consultanță Frames și transmisă comunității antreprenoriale StartupCafe arată că România intră într-o etapă economică în care investițiile mari devin aproape imposibil de ignorat: peste 25 de miliarde de euro sunt deja conturate pentru următorii ani în apărare, energie, infrastructură, gaze și minerale critice.
În paralel, marile companii văd România drept viitor hub logistic și industrial regional, într-un moment în care Europa își regândește lanțurile de aprovizionare și securitatea economică.
„Perspectivele macroeconomice sunt pozitive pentru România. Asta iau în calcul cei mai mulți investitori. Gâlceava politicienilor este privită doar ca un zgomot de fond, iar discursurile de tip - nu ne vindem țara - trec în derizoriu”, afirmă Adrian Negrescu, managerul Frames.
Investitorii se uită la bani, nu la breaking news
Potrivit analizei Frames, cheia înțelegerii acestei aparente detașări a investitorilor față de criza politică ține de perspectiva pe termen lung. România are în față un val de investiții strategice greu de replicat în regiune, iar acestea schimbă complet ecuația economică.
În plus, monitorizarea strictă a finanțelor publice de către ECOFIN și perspectiva aderării la OECD oferă investitorilor garanții suplimentare de stabilitate și predictibilitate.
„Indiferent cine se va afla la Palatul Victoria în următorii ani va trebui să asigure un element esențial - predictibilitatea fiscală, cea care va permite mediului de business să își creioneze planuri de investiții fezabile pentru orizontul 2030-2035”, spune Adrian Negrescu.
Frames susține că următorul obiectiv major pentru România va fi intrarea în Zona Euro, un pas care ar consolida și mai mult încrederea investitorilor instituționali.
SAFE, programul criticat politic care poate aduce 17 miliarde de euro
Unul dintre cele mai importante motoare economice identificate de Frames este programul SAFE, considerat de analiști drept unul dintre cele mai mari proiecte investiționale din istoria recentă a României.
Valoarea totală a programului se apropie de 17 miliarde de euro și include atât investiții în industria de apărare, cât și infrastructură strategică. Printre cele mai importante proiecte se află alocarea a peste 4 miliarde de euro pentru finalizarea Autostrăzii Moldovei.
Potrivit Frames, efectele economice pot depăși cu mult zona militară.
„Autostrada va duce la creșterea interesului investitorilor pentru zona Moldovei, acolo unde vom asista la construcția viitoarei platforme logistice pentru reconstrucția Ucrainei, o afacere de peste 500 miliarde de dolari. Dezvoltatea de hub-uri logistice, industriale, de facilități de producție și distribuție se vor afla în prim-plan. Rămâne ca și statul român să vină cu o legislație favorabilă, atractivă dedicată acestor proiecte de tip parc industrial”, afirmă Adrian Negrescu.
Un alt element esențial este faptul că minimum 50% din fondurile SAFE trebuie direcționate către industria românească de apărare. Fabrica de Arme Cugir, Uzina Militară Sadu, Șantierul Naval Mangalia 2 Mai și viitoarea fabrică de pulberi din Brașov sunt printre principalele obiective vizate.
Gazele din Marea Neagră schimbă poziția României pe harta energetică
În paralel, investițiile energetice împing România spre un rol regional mult mai important.
Cel mai relevant proiect rămâne parteneriatul OMV Petrom - Romgaz pentru exploatarea gazelor din Marea Neagră, proiect care poate transforma România într-un exportator major de gaze în Europa.
În același timp, Banca Mondială a anunțat o finanțare de 500 de milioane de dolari pentru modernizarea rețelei Transgaz, iar investițiile în infrastructura energetică se accelerează.
Frames estimează că efectele economice se vor extinde rapid în industriile conexe, de la chimie și mase plastice până la îngrășăminte și petrochimie, inclusiv pe fondul discuțiilor privind preluarea Azomureș de către Romgaz.
Pe segmentul energiei electrice, România pregătește un alt salt major. Banca Mondială a anunțat un miliard de euro pentru retehnologizarea Reactorului 1 de la Cernavodă, iar BERD vine cu încă 400 de milioane de euro pentru același proiect.
În paralel, reactoarele 3 și 4 rămân în discuții avansate.
„Luați în calcul și investițiile private în sectorul capacităților de stocare a energiei, ce urmează a fi derulate până în 2030 și veți avea tabloul unei transformări radicale a situației energetice a României. Aceste perspective sunt de natură să atragă inclusiv investitori strategici în dezvoltarea centrelor de date în România - un business care ar putea asigura țării noastre un avantaj economic uriaș în cursa globală pentru industriile viitorului”, a declarat Adrian Negrescu.
România intră în cursa europeană pentru mineralele critice
O altă miză strategică identificată de Frames este sectorul mineralelor critice, unde România începe să capete relevanță europeană.
Comisia Europeană a desemnat deja trei proiecte românești drept inițiative strategice europene: exploatarea grafitului de către Salrom, proiectul de magneziu al Verde Magnesium și exploatarea de cupru realizată de Samax România în Hunedoara.
Aceste proiecte beneficiază de acces accelerat la finanțare și proceduri administrative simplificate.
La Baia de Fier, România deține cele mai mari rezerve de grafit din Europa, iar investițiile Salrom sunt estimate la 628 de milioane de euro. Obiectivul este construirea unei instalații industriale capabile să producă anual 120.000 de tone de minereu.
În Bihor, Verde Magnesium pregătește o investiție de 115 milioane de euro pentru redeschiderea exploatării de la Budureasa, iar în Hunedoara, compania canadiană Euro Sun Mining a anunțat investiții de 300 de milioane de euro pentru exploatarea de cupru și aur de la Rovina.
Frames estimează că producția anuală de 20.000 de tone de concentrat de cupru ar putea reprezenta peste 2% din producția europeană totală.
România devine hub logistic pentru noua economie europeană
Schimbările globale din economie, de la nearshoring la scurtarea lanțurilor de aprovizionare, favorizează tot mai mult România.
Frames amintește că grupul Maersk a semnalat recent creșterea interesului pentru România ca destinație de relocare a producției, în contextul problemelor logistice globale și al costurilor ridicate de transport.
Avantajul strategic al Portului Constanța și al transportului pe Dunăre poate reduce cu până la patru zile timpul de livrare către Europa de Vest comparativ cu anumite rute maritime nordice.
În același timp, interesul Rheinmetall AG și al companiei elvețiene MSC pentru șantierul naval Mangalia indică apariția unui nou pol industrial cu dublă utilizare, civilă și militară.
Potrivit Frames, România are potențialul de a atrage investiții de aproximativ 10 miliarde de euro în logistică și spații industriale în următorii cinci ani.
Datele dintr-un studiu EY România confirmă tendința: 56% dintre companiile străine vor să își extindă operațiunile locale, în ciuda tensiunilor de securitate din regiune.
Între timp, piața logistică locală continuă să crească accelerat. Companiile au inaugurat peste 700.000 de metri pătrați de spații industriale și logistice în ultimii doi ani, iar stocul total al României a depășit 7,5 milioane de metri pătrați. Până în 2030, piața ar putea crește cu încă 3 milioane de metri pătrați.
De la e-commerce și retail până la automotive, farma, construcții și echipamente industriale, România începe să intre tot mai puternic pe radarul investițiilor strategice europene.