Avocații din România ar urma să folosească instrumente de inteligență artificială pentru analiza documentelor și probelor din dosare, identificarea contradicțiilor și obținerea automată a unor cronologii și rezumate. Uniunea Națională a Barourilor din România (UNBR) scoate la licitație contracte de aproximativ 3,4 milioane EUR pentru dezvoltarea noii platforme digitale e-UNBR, securitate cibernetică și echipamente IT.
Valoarea totală estimată a achiziției este de aproape 17,7 milioane lei, adică aproximativ 3,4 milioane EUR, iar procedura este împărțită în două loturi.
Lotul principal, destinat dezvoltării platformei e-UNBR, securității cibernetice și instruirii personalului, valorează aproximativ 15,6 milioane lei, circa 3 milioane EUR, și are o durată de 21 de luni. Al doilea lot, de aproximativ 2 milioane lei, acoperă în principal echipamente și licențe IT.
Proiectul nu înseamnă însă doar digitalizarea unor formulare.
Documentația de atribuire descrie o platformă națională care va trebui să conecteze activitatea UNBR și a barourilor cu alte sisteme informatice, inclusiv ECRIS V și ROeID, să automatizeze o parte dintre fluxurile de asistență judiciară și să introducă instrumente de inteligență artificială în activitatea avocaților.
AI-ul va căuta contradicții într-un dosar
Una dintre cele mai interesante funcționalități prevăzute este analiza semantică a dosarelor.
Un avocat va putea încărca în platformă documente PDF, imagini și înregistrări audio sau video. Sistemul trebuie să facă automat OCR pentru documentele scanate, să transcrie înregistrările audio, să identifice vorbitorii atunci când este posibil și să extragă informații precum nume, instituții, date calendaristice, sume de bani sau termene procedurale.
După această etapă, inteligența artificială va trebui să compare informațiile.
Caietul de sarcini cere explicit ca sistemul să poată detecta inconsistențe între declarații și probe sau între documentele aceluiași dosar.
Documentația oferă chiar un exemplu: dacă un martor spune că un incident s-a produs la ora 14:30, iar altul susține că s-a întâmplat după ora 16:00, sistemul trebuie să evidențieze discrepanța.
AI-ul ar trebui să poată corela inclusiv informații provenite din surse diferite - de exemplu textul unui PDF, transcrierea unei înregistrări audio și conținutul unei imagini - pentru a identifica posibile contradicții.
La final, avocatul ar urma să primească un raport care poate include un rezumat executiv, o cronologie a evenimentelor, persoanele și elementele importante identificate, lista inconsistențelor și eventuale direcții de investigare sau argumentare.
Raportul va putea fi exportat în PDF sau DOCX.
Practic, o parte din munca de citire, ordonare și comparare a unor volume mari de documente ar urma să fie automatizată.
AI-ul nu va putea spune avocatului „cum să câștige procesul”
Există însă o limită prevăzută explicit în proiect.
UNBR încearcă să păstreze inteligența artificială în rolul de instrument de lucru, nu de decident sau avocat virtual.
Documentația spune că sistemul nu trebuie să producă verdicte, probabilități de câștig sau recomandări privind tactica procesuală.
Chatbot-ul destinat avocaților nu trebuie să ofere „strategii de apărare” pentru cazuri concrete, iar analiza semantică trebuie să rămână un instrument auxiliar. Deciziile și interpretarea juridică rămân în responsabilitatea avocatului.
Chatbot pentru avocați și pentru cetățeni
Platforma ar urma să includă și un chatbot destinat avocaților.
Acesta va putea răspunde la întrebări privind procedurile, jurisprudența sau reglementările și va trebui să ofere citate și trimiteri către sursele juridice utilizate.
Separat, va exista un chatbot pentru cetățeni.
Documentația oferă ca exemplu întrebarea:
„Cum pot obține un avocat gratuit pentru divorț?”
Sistemul va trebui să explice pașii necesari și, acolo unde este cazul, să îl trimită pe utilizator către formularul sau instituția relevantă.
Există inclusiv un flux separat pentru verificarea preliminară a eligibilității pentru asistență judiciară.
Un alt exemplu folosit în caietul de sarcini este:
„Am venit 2.000 lei/lună și vreau divorț, sunt eligibil?”
Chatbot-ul ar urma să pună întrebări privind venitul, tipul cauzei și situația familială și să ofere un răspuns preliminar: eligibil, neeligibil sau necesită verificări suplimentare.
Rezultatul va fi însă orientativ și nu va reprezenta o decizie juridică.
Un AI care trebuie să știe și când să spună „nu știu”
Documentația încearcă să limiteze și una dintre problemele cunoscute ale inteligenței artificiale generative: furnizarea unor răspunsuri inventate, dar formulate convingător.
e-UNBR trebuie să folosească o arhitectură de tip RAG - Retrieval-Augmented Generation.
AI-ul nu ar trebui să răspundă pur și simplu din informația învățată de model. UNBR va crea și valida o bibliotecă de surse juridice - legislație, jurisprudență, doctrină selectată, ghiduri și alte documente - iar răspunsurile trebuie construite pe baza acesteia.
Dacă întrebarea nu se află într-un domeniu pentru care sistemul este autorizat să răspundă sau dacă motorul de căutare semantică nu găsește documente suficient de relevante, chatbot-ul trebuie să refuze generarea unui răspuns, în loc să improvizeze.
Caietul de sarcini folosește explicit expresia „mecanism anti-halucinație”.
În plus, răspunsurile generate trebuie să indice sursele pe care se bazează.
Datele din dosare nu vor putea fi trimise către servicii AI externe
O altă cerință importantă privește infrastructura în care va funcționa modelul de inteligență artificială.
Modelul LLM trebuie să fie găzduit exclusiv în cloud-ul guvernamental ADR, alături de restul platformei e-UNBR.
Documentația interzice folosirea unor servicii LLM externe pentru componentele AI și cere inclusiv blocarea tehnică a trimiterii prompturilor sau datelor către acestea.
Modelul propus trebuie să fie de tip open-weight, iar ofertantul va trebui să precizeze concret ce model utilizează și cum îl dimensionează.
Cerința este importantă în special în cazul dosarelor avocaților, care pot conține informații sensibile sau protejate de secretul profesional.
Documentele încărcate pentru analiză trebuie procesate intern, criptate și apoi șterse automat după finalizarea analizei.
Va rămâne raportul generat, accesibil doar avocatului care a inițiat analiza. Potrivit documentației, nici administratorul platformei nu trebuie să poată consulta pur și simplu raportul unui avocat.
Inteligența artificială va avea limite de utilizare
AI-ul nu va putea fi folosit nelimitat.
Pentru că modelul trebuie să ruleze în infrastructura cloud guvernamentală, ofertantul trebuie să estimeze de la început puterea de calcul necesară în următorii cinci ani și să includă costurile în ofertă.
Platforma va avea astfel cote de utilizare pentru avocați și cetățeni - limite zilnice, săptămânale sau lunare privind numărul de întrebări ori analize care pot fi efectuate.
Dacă utilizatorul ajunge la plafon, documentația prevede inclusiv afișarea unui mesaj prin care este informat că limita de utilizare pentru perioada respectivă a fost atinsă.
Administratorul va putea redistribui capacitatea, de exemplu acordând mai multe resurse avocaților și mai puține cetățenilor, dar fără depășirea puterii de procesare contractate.
Este una dintre consecințele trecerii de la utilizarea unui chatbot comercial, plătit prin abonament, la o infrastructură publică în care consumul AI trebuie estimat și bugetat pentru mai mulți ani.
Platforma trebuie să conecteze toate cele 42 de barouri
Inteligența artificială este partea cea mai spectaculoasă a proiectului, dar platforma va trebui să digitalizeze și o serie de procese administrative.
Sistemul trebuie să se conecteze cu ECRIS V, platforma sistemului judiciar, și cu ROeID, sistemul românesc de identitate digitală. Licitația include migrarea datelor, interconectarea și interoperabilitatea cu aceste sisteme.
Proiectul tehnic estimează că e-UNBR va trebui să funcționeze la nivelul tuturor celor 42 de barouri, să poată gestiona cel puțin 350.000 de desemnări anual și să reducă timpii de procesare pentru solicitările și deconturile din sistemul de asistență judiciară.
Ce firme pot participa la contractul de circa 3 milioane EUR
Pentru firmele IT interesate de licitație, condițiile pentru contractul principal sunt însă consistente.
Pentru Lotul 1, ofertanții trebuie să demonstreze o medie a cifrei de afaceri globale de aproximativ 3 milioane EUR în exercițiile financiare 2023, 2024 și 2025.
În plus, trebuie să demonstreze că în ultimii trei ani au finalizat servicii similare în valoare cumulată de aproximativ 3 milioane EUR, din cel mult trei contracte.
Experiența trebuie să acopere atât dezvoltarea și implementarea de sisteme informatice sau platforme digitale, cât și securitatea cibernetică.
Pentru Lotul 1 este cerut și un sistem de management al securității informației conform ISO/IEC 27001:2022 sau echivalent.
Este necesară o echipă de cel puțin 24 de specialiști
Caietul de sarcini impune pentru proiect o echipă minimă de 24 de persoane.
Pe lângă dezvoltatori software, aceasta trebuie să includă arhitect software, UX/UI, developer mobile, developer AI, specialist de date, DevOps și DevSecOps, ingineri de securitate, specialiști SIEM, QA, business analyst și manager de proiect.
Specialistul AI trebuie să aibă competențe în machine learning sau procesarea limbajului natural și experiență în cel puțin două proiecte similare.
El ar urma să lucreze tocmai la analiza semantică a dosarelor, chatbot-uri și infrastructura RAG.
Condițiile fac mai probabilă participarea unor integratori IT mari sau a unor asocieri de firme decât a unei singure companii mici.
Documentația permite însă participarea în asociere, folosirea terților susținători și subcontractarea unor componente.
Asta înseamnă că o firmă specializată strict în AI, cybersecurity, SIEM, DevOps sau alte tehnologii ar putea intra în proiect ca partener al unui ofertant mai mare.
Prețul reprezintă doar 40% din punctaj
Licitația nu va fi decisă exclusiv pe baza celui mai mic preț.
Prețul reprezintă numai 40% din punctaj.
Restul de 60% este acordat pentru experiența unor specialiști-cheie, metodologia de implementare, garanția oferită și funcționalitățile suplimentare propuse.
Garanția minimă pentru software este de 60 de luni, iar ofertantul care adaugă cel puțin încă 24 de luni primește punctajul maxim la acest criteriu. Rezultă astfel o garanție totală de șapte ani.
Alte 15 puncte pot fi obținute prin cel puțin cinci funcționalități suplimentare - de exemplu mecanisme suplimentare de securitate, audit, automatizare, API-uri, backup, dashboard-uri sau analiză statistică - oferite fără costuri suplimentare pentru UNBR.
Pentru participarea la Lotul 1 este necesară și o garanție de participare de aproape 30.000 EUR, iar câștigătorul va constitui ulterior o garanție de bună execuție de 10% din valoarea contractului.
Termenul pentru depunerea ofertelor
Termenul de depunere a ofertelor indicat în procedura de achiziție este 4 septembrie 2026.
Dacă proiectul va fi realizat conform documentației, schimbarea ar putea fi importantă atât pentru avocați, cât și pentru modul în care cetățenii interacționează cu sistemul de asistență juridică.
Un avocat ar putea încărca sute de pagini și înregistrări și primi automat o cronologie și o listă de contradicții. Un cetățean ar putea întreba, în limbaj obișnuit, dacă poate beneficia de asistență juridică și ce pași trebuie să urmeze.
În același timp, proiectul trasează o limită clară pentru inteligența artificială:
AI-ul poate citi, ordona, compara și explica informația, dar deciziile juridice trebuie să rămână la oameni.