Jurnalistul Alex Nedea, de la Recorder, cere autorităților române să verifice încă o dată dacă fiecare om de afaceri din România are în acest moment siguranța că un oarecare de pe internet nu îi poate fura peste noapte firma.
Recorder a publicat o investigație în care descrie situația unui antreprenor român care s-a trezit cu firma luată de alte persoane, cu acte înregistrate la Registrul Comerțului, fără acordul lui.
Ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, a apreciat ca „foarte utilǎ” ancheta Recorder.
„Documentarul Recorder aduce în atenția publică un nou fenomen de fraudă, pe care ANAF îl investighează din 2024. Direcția Generalǎ Antifraudǎ Fiscalǎ (DGAF) are în curs o investigație demaratǎ anul trecut, care vizează firme implicate în comercializarea de panouri fotovoltaice. Printre acestea și cazul evidențiat azi în reportajul Recorder (...) Am cerut ANAF sǎ prezinte public rezultatele întregii anchete, pe mǎsura avansǎrii cercetǎrilor şi identificǎrii tuturor celor vinovați”, a anunțat Nazare, pe Facebook.
În replică, într-o postare pe Facebook, autorul investigației, Alex Nedea, a cerut măsuri concrete din partea autorităților române, pentru protejarea business-urilor corecte din România:
- „Ministrul va considera ancheta utilă doar dacă va cere în următoarea ședință de Guvern revizuirea de urgență a activității Registrului Comerțului (instituție care ține de Ministerul Justiției). Să mai verifice încă o dată cu toții dacă fiecare om de afaceri din România are în acest moment siguranța că un oarecare de pe internet nu îi poate fura peste noapte firma. Astăzi oamenii de afaceri își pot lua măsuri ca să nu le fure cineva ceva din sediul firmei, pot angaja o firmă de pază, pot să își monteze sisteme de alarmă. Dar, în acest moment, deși se pot proteja de cei care vor să le fure din firmă, pare că nu se pot feri de cei care vor să le fure firma cu totul.
- Ministrul va considera ancheta utilă doar dacă va convoca imediat o ședință cu reprezentanții ANAF și va verifica încă o dată ce mecanisme are în acest moment statul român pentru a valida cifrele din bilanțurile declarate de firme în România, mai ales înainte ca ANAF să le aloce un cod de TVA.
- Ministrul va considera ancheta utila doar dacă va cere, înainte de a se acorda cuiva cod de TVA, compararea de urgență a bazelor de date ale ANAF cu cele de la restul instituțiilor publice. Escrocheria RICHRBT ar fi fost imediat depistată dacă cei 1200 de angajați declarați de firma în bilanț, la ANAF, ar fi fost verificați încrucișat și cu bazele de date de la Inspecția Muncii. Acolo s-ar fi găsit doar un singur contract de muncă activ, și acela de dinainte ca firma să fie furată. Cu această ocazie poate va afla ministrul Finanțelor de ce cele două baze de date nu sunt încă interconectate, deși s-a cheltuit o avere până acum pe digitalizarea ANAF.
- Ministrul va considera ancheta utila doar dacă va cere de urgență compararea automată a cifrelor din bilanțurile declarate de firme cu informațiile care reies din extrasele de cont ale firmelor respective. Un bilanț cu venituri anuale declarate de 3,6 miliarde de euro ar fi fost repede depistat ca fiind fraudulos dacă, în mod automat, s-ar fi consultat extrasele bancare ale societății cu pricina. Au existat aceste rulaje colosale în conturi în anii respectivi? Dacă nu, să sune alarma!
- Ministrul va considera ancheta utilă dacă va căuta să afle cine este vinovat pentru faptul că, timp de mai multe luni, această firmă a avut cod de TVA, dovada supremă pentru firmele străine că societatea românească este în monitorizarea atentă a autorităților fiscale din țară. Ce credibilitate mai au oamenii de afaceri onești din România după un asemenea episod? Cu această ocazie, poate va afla ministrul și care sunt funcționarii care au facilitat activitatea frauduloasă a acestei firme. E greu de crezut că nu au existat complicități din interior”.