P.A.B. România, compania omului de afaceri arădean Ion Sandu (FOTO), a fost timp de trei decenii unul dintre constructorii importanți din vestul țării. A lucrat pentru Dedeman, Lidl, Metro, Selgros și Hornbach și ajunsese în 2022 la afaceri de aproximativ 90 milioane EUR. Doi ani mai târziu intra în insolvență, iar în 2025 în faliment. Acum, documentele procedurii arată dimensiunea prăbușirii: creanțe înscrise de peste 120 milioane EUR, diferențe negative de inventar de aproximativ 37 milioane EUR și principala platformă industrială vândută cu 4,5 milioane EUR. Lichidatorii au cerut inclusiv atragerea răspunderii personale a lui Ion Sandu.
Ion Sandu era un nume cunoscut în Arad cu mult înainte ca firma sa să ajungă în faliment. Fost atlet de performanță, el a condus Federația Română de Atletism, a candidat în 2016 la conducerea Comitetului Olimpic și Sportiv Român și a fost finanțator al UTA Arad.
În paralel, a dezvoltat P.A.B. România, companie înființată la începutul anilor '90 și transformată într-un constructor cu proiecte mari în România și în străinătate.
Una dintre relațiile de business care au făcut compania cunoscută a fost cea cu Dedeman. P.A.B. construise 34 de magazine pentru retailer până în 2017, iar un an mai târziu numărul ajunsese la 36. În portofoliul companiei au intrat și lucrări pentru Lidl, Metro, Selgros și Hornbach, dar și proiecte în afara țării.
În perioada de vârf, averea lui Ion Sandu era estimată de presa vremii la aproximativ 20 milioane EUR.
De la afaceri de 90 milioane EUR la insolvență în doi ani
P.A.B. România a atins unul dintre cele mai ridicate niveluri ale afacerilor sale în 2022: aproximativ 90 milioane EUR, cu un profit de circa 4 milioane EUR și peste 400 de angajați.
În 2023, cifra de afaceri a coborât spre 74 milioane EUR. Un an mai târziu ajunsese la numai 44 milioane EUR, iar compania înregistra pierderi de aproximativ 5,6 milioane EUR.
În septembrie 2024, Tribunalul Arad a deschis procedura insolvenței. După aproape un an în care s-a încercat continuarea activității, P.A.B. România a intrat în faliment, în septembrie 2025.
Documentele procedurii descriu un cumul de probleme: bani blocați în proiecte, activitate finanțată prin îndatorare, creșterea costurilor în construcții, reducerea marjelor și conflicte comerciale importante.
Unul dintre acestea avea să ajungă chiar în centrul insolvenței.
Contractul de 11 milioane EUR care a ajuns în instanță
În 2023, P.A.B. România a semnat cu Pigtim Farm un contract pentru proiectarea și construirea unei ferme de reproducție pentru 2.800 de scroafe. După modificările ulterioare, contractul ajunsese la aproximativ 11 milioane EUR, fără TVA, iar lucrările trebuiau terminate până la sfârșitul lunii august 2024.
Relația dintre cele două companii s-a deteriorat. În septembrie, Pigtim a cerut insolvența constructorului. Cu numai câteva zile înainte ca Tribunalul Arad să deschidă procedura, P.A.B. și-a retras oamenii și utilajele de pe șantier.
Pigtim a solicitat inițial peste 14 milioane EUR, în principal penalități, iar la masa credală i-a fost înscrisă o creanță de aproape această valoare. P.A.B. a contestat-o, susținând că nu datorează banii.
Litigiul a continuat și după intrarea companiei în faliment. În 2026, Tribunalul Arad a constatat, pe baza unei expertize judiciare, că neexecutarea culpabilă a unor obligații contractuale de către P.A.B. era dovedită. Instanța a constatat însă și că pretențiile Pigtim fuseseră supraevaluate, inclusiv prin penalități pentru care expertiza nu a identificat suport contractual.
Creanța a fost redusă în final la aproximativ 7,5 milioane EUR plus TVA.
Peste 120 milioane EUR de recuperat
La intrarea în faliment s-a văzut și dimensiunea financiară a prăbușirii.
În 2026, tabelele actualizate ale creditorilor ajunseseră la aproximativ 123 milioane EUR. Chiar și după primele vânzări de active și distribuiri de bani, mai rămâneau de recuperat circa 122 milioane EUR.
Suma nu reprezintă încă pasivul definitiv al P.A.B. România. Lichidatorii precizau că mai existau contestații, astfel că tabelul definitiv consolidat nu putea fi încă întocmit.
Printre creditorii importanți se află și statul român. Exim Banca Românească figura în tabel, în numele și contul statului, cu o creanță de aproximativ 17 milioane EUR. Separat, Exim avea de recuperat în nume propriu peste 8 milioane EUR.
Inventarul a scos la iveală diferențe negative de 37 milioane EUR
După intrarea în faliment, lichidatorii au finalizat și inventarierea patrimoniului P.A.B. România. Rezultatul a scos la iveală una dintre cele mai mari diferențe din întreaga procedură.
Între evidențele companiei și situația rezultată la inventariere existau diferențe negative cumulate de aproximativ 37 milioane EUR.
Cele mai mari erau la stocuri, aproximativ 14 milioane EUR, și la active financiare, alte aproape 14 milioane EUR. La echipamente tehnologice apărea o diferență negativă de circa 5,7 milioane EUR, iar la mijloacele de transport de peste 2 milioane EUR.
Cifra diferențelor negative arată dimensiunea problemei: cele aproximativ 37 milioane EUR echivalează, ca ordin de mărime, cu aproape o treime din întregul pasiv înscris în procedură.
Iar stabilirea patrimoniului real al companiei a continuat mult după declararea falimentului.
În octombrie 2026, un nou raport de evaluare a inventariat 668 de poziții, de la utilaje de producție și echipamente auxiliare până la mobilier, aparatură, birotică și autoturisme.
Toate acestea au primit o valoare de piață cumulată de aproximativ 2,4 milioane EUR și o valoare estimată de lichidare de numai 1,2 milioane EUR.
Fabrica P.A.B. din Arad, vândută cu 4,5 milioane EUR
Cel mai important activ scos la vânzare este fosta platformă industrială P.A.B. din Arad: hale de producție și birouri amplasate pe aproximativ 44.000 mp. Proprietatea se afla în garanția BCR.
În urma licitației organizate prin platforma Azitis, cea mai bună ofertă a venit de la Profile Galvanizate SRL, o companie din Arad: 4,5 milioane EUR plus TVA.
Oferta era însă sub prețul de rezervă stabilit pentru vânzare, de aproximativ 5,3 milioane EUR. Diferența era de circa 770.000 EUR, respectiv aproximativ 14,5%. Lichidatorii au cerut creditorilor să decidă dacă acceptă totuși tranzacția.
Aceștia au aprobat vânzarea, cu aproximativ 69% din creanțele reprezentate la ședință.
Profile Galvanizate, cumpărătorul platformei, a avut în 2025 afaceri de aproximativ 9 milioane EUR și un profit de circa 1,4 milioane EUR, cu 46 de angajați. Compania este controlată de Helen Gaie, cu 95%, în timp ce Pavel Gaie deține restul de 5% și este administrator. Noul proprietar intenționează să repornească activitatea de producție pe platforma industrială.
Astfel, fabrica în care P.A.B. își desfășura activitatea industrială a ajuns să fie vândută pentru o sumă echivalentă cu numai aproximativ 5% din cifra de afaceri pe care constructorul o realizase în 2022.
Lichidatorii au cerut atragerea răspunderii lui Ion Sandu
Inventarierea patrimoniului și vânzarea activelor nu sunt însă singurele demersuri făcute după intrarea P.A.B. în faliment.
În martie 2026, lichidatorii au deschis împotriva lui Ion Sandu o acțiune pentru atragerea răspunderii personale, în baza Legii insolvenței.
Acțiunea este, pentru moment, suspendată.