Inteligența artificială preia rapid sarcinile repetitive din companii și schimbă modul în care lucrează angajații. În unele organizații, până la 90% din cererile IT sunt deja rezolvate fără intervenție umană, se arată într-o analiză transmisă comunității antreprenoriale StartupCafe.
În România, discuția este încă la început și se mută treptat de la întrebarea „cum implementăm AI” la „cum îl folosim eficient și în siguranță”. Diferența nu va fi făcută de numărul de instrumente utilizate, ci de modul în care acestea sunt integrate într-un sistem coerent, explică Adrian Herdan, fondator și CEO al companiei românești Devhd.
90% din cererile IT, rezolvate fără intervenție umană
La nivel global, aproximativ 88% dintre organizații folosesc deja inteligența artificială, iar tendința este în accelerare.
Până în 2028, o treime dintre aplicațiile software pentru companii vor include agenți AI, iar cel puțin 15% din deciziile operaționale vor fi luate autonom. În paralel, numărul agenților AI ar putea depăși 1 miliard până în 2029 — de aproape 40 de ori mai mult decât în 2025.
În acest context, companiile încep să funcționeze diferit. De exemplu, ServiceNow a reușit, folosind propria tehnologie de agenți AI, să rezolve aproximativ 90% din cererile IT interne fără implicarea angajaților.
Este vorba în special despre sarcini repetitive și de volum mare, precum:
- resetarea parolelor și deblocarea conturilor
- acordarea accesului la aplicații enterprise
- probleme de e-mail și instrumente de colaborare
- conectivitate VPN și rețea
- instalarea și configurarea software-ului
- probleme de performanță hardware (laptopuri, dispozitive)
Datele arată că aceste tipuri de solicitări — care în mod tradițional consumau timp și resurse umane — sunt acum gestionate end-to-end de sisteme automate, pe baza unor reguli și permisiuni definite în platformă. În unele cazuri, AI-ul acoperă aproape jumătate din cererile legate de rețea și peste 40% din cele de software, semn că automatizarea nu mai vizează doar task-uri punctuale, ci procese întregi.
Ce spun specialiștii: diferența nu o face AI-ul, ci integrarea lui
„Nu mai vorbim despre câte procese putem automatiza, ci despre cât din activitatea unei organizații poate funcționa coerent, cu vizibilitate și control. Aici apare diferența între experiment și scalare reală. Într-un context în care au apărut numeroase soluții AI, diferența nu va fi dată de numărul de instrumente utilizate, ci de capacitatea companiilor de a le integra într-un sistem coerent”, spune Herdan.
În România, interesul pentru AI este în creștere, însă majoritatea companiilor sunt încă în etapa de explorare. Discuțiile nu pornesc de la implementări complexe, ci de la întrebări pragmatice: cum automatizăm în siguranță, cum măsurăm impactul și cum păstrăm controlul asupra proceselor.
Pe măsură ce inteligența artificială este integrată tot mai profund în fluxurile de lucru, companiile își schimbă modul de operare. Sarcinile repetitive sunt preluate de sisteme automate, iar rolul oamenilor se mută treptat către activități care necesită decizie, coordonare și adaptare.
În acest peisaj, diferența nu va fi dată doar de accesul la tehnologie, ci de modul în care aceasta este utilizată și integrată în procesele de business — o tranziție care este deja în curs.