Comunitatea startup-urilor europene, dezamăgită de propunerea de firmă pan-europeană EU Inc., în forma în care a apărut în presă

O serie întreagă de asociații de business și alte organizații europene dedicate startup-urilor și tehnologiei și-au exprimat dezamăgirea față de proiectul de instituire a unui regim de firmă pan-european EU Inc., în forma în care a fost „scurs” către presă. 

Într-un comunicat comun, comunitatea scenei europene a startup-urilor, reunită în alianța EU-INC, îndeamnă Comisia Europeană să vină cu un proiect de lege mai ambițios, în condițiile în care pe data de 18 martie 2026 executivul comunitar este așteptat să-și publice oficial propunerea privind introducerea formatului de firmă europeană. 

Inițial, Comisia Europeană a spus că intenționează să introducă un sistem în care antreprenorii să poată înregistra oriune în UE o firmă, în 48 de ore, online. Acum, însă, organizațiile de business consideră că actualul draft „conține multe îmbunătățiri, dar totuși nu reușește să atingă obiectivul principal: crearea unui standard unic la nivelul Europei care să ofere certitudine juridică startup-urilor noastre”.

Ele au enumerat cel puțin 3 mari probleme: 

• Propunerea actuală nu reprezintă un veritabil al 28-lea regim (un regim european de întreprindere care să se adauge regimurilor din cele 28 de țări membre UE).
• Proiectul deleagă autoritatea juridică instanțelor naționale, adică 27 de variante diferite de interpretare a legilor.
• Draftul utilizează registrele comerțului din statele membre UE și, prin urmare, nu permite o standardizare adecvată.

În apelul lor către Comisia Europeană, organizațiile de startup-uri avertizează că, în forma actuală, viitorul regim european al firmelor nu va putea deveni o alternativă viabilă față de sistemul de înregistrare a firmelor din statul american Delaware, iar antreprenorii din toată lumea vor alege ăn continuare să meargă în SUA, în locul UE.

Iată ce spune comunitatea EU-INC în apelul său către Comisia Europeană:

EU–INC trebuie să fie un veritabil al 28-lea regim

„De ce comunitatea startup-urilor face apel pentru un standard european autentic.

EU–INC a început ca o propunere concretă venită din ecosistemul de startup-uri din Europa. Peste 24.000 de antreprenori, investitori și operatori au susținut o singură viziune: o formă corporativă pan-europeană unică și autonomă care să ofere fondatorilor europeni o cale fără fricțiuni pentru a crea campioni globali.

Pe 18 martie, Comisia Europeană își va publica propunerea pentru a face din Europa cel mai bun loc din lume pentru a construi o companie. Pe baza documentelor „scurse” către presă în această săptămână, credem că propunerea actuală include îmbunătățiri importante, dar nu atinge obiectivul principal.

Testul a fost întotdeauna simplu: oferă la fel de multă certitudine juridică precum Delaware Inc.? Dacă nu, fondatorii și investitorii vor continua să folosească Delaware Inc. ca standard global pentru investiții. Europa are nevoie de o alternativă pan-europeană pentru a rămâne competitivă într-o lume a giganților.

În forma actuală, în loc să stabilească un al 28-lea regim nou, propunerea „scursă” către presă pare să lase interpretarea juridică în seama instanțelor naționale și înregistrarea (firmelor) în seama registrelor naționale (ale comerțului). Acest lucru subminează chiar standardizarea pe care proiectul își propune să o realizeze.

Prin direcționarea disputelor (legale) către instanțele naționale și a înregistrărilor (de firme) către registrele locale (ale comerțului), proiectul ar crea 27 de variante diferite de EU–INC, consolidând fragmentarea existentă în loc să o rezolve. Aceasta pare a fi un compromis pentru a evita voturile în unanimitate pe care un veritabil al 28-lea regim le-ar necesita.

Îndemnăm Comisia să prezinte un EU–INC real, care să fie o formă autentică, centrală și independentă de companie europeană, cu:

• Un registru comun la nivelul UE și o bază de date în timp real, în locul software-ului vechi (BRIS-Business Registers Interconnection System) care leagă artificial 27 de sisteme naționale divergente.
• O instanță centrală de soluționare a disputelor, în loc să lase soluționarea disputelor în seama celor 27 de state membre și a practicilor lor de afaceri diferite.
• O soluție cu adevărat nouă, concepută de la zero, pentru viitorul economiei europene a inovației, care să poată funcționa ca jurisdicție de sine stătătoare.

Un veritabil al 28-lea regim ar transmite un semnal clar fondatorilor și investitorilor de pretutindeni: Europa este serioasă și înțelege puterea standardelor pan-europene.

Rămânem pregătiți și dispuși să colaborăm direct cu Comisia pentru a contribui la conturarea unei propuneri care să îndeplinească această promisiune”.

Semnat, EU–INC, Allied for Startups și European Startup Network

În numele ecosistemului european de startup-uri.

Foto: LinkedIn/EU-INC

Parlamentul European susține crearea Societas Europaea Unificata (S.EU)

Într-o rezoluție din ianuarie 2026, Parlamentul European a salutat intenția Comisiei Europene de a institui al 28-lea regim, în vederea creării cadrului legal al firmei europene, denumită Societas Europaea Unificata (S.EU - societate europeană unificată).

Conform rezoluției Parlamentului European, proiectul EU Inc ar urma să prevadă:

• forma juridică de societate care face obiectul celui de-al 28-lea regim să fie denumită „Societas Europaea Unificata” (S.EU – Societate europeană unificată), ceea ce implică adăugarea abrevierii „S.EU” la abrevierile existente ale formelor juridice de societăți naționale;
• cel de-al 28-lea regim nu aduce atingere dispozițiilor de drept al Uniunii și de drept intern în domeniul dreptului muncii și al dreptului social, inclusiv normelor privind participarea lucrătorilor, astfel cum este definită la articolul 2 litera (k) din Directiva 2001/86/CE, și normelor privind contractele colective de muncă aplicabile la locul de muncă; insistă că S.EU-urile trebuie să facă obiectul acelorași norme naționale și ale Uniunii privind insolvența și nu trebuie să se abată de la nicio normă care acordă lucrătorilor protecție preferențială în cadrul procedurilor de insolvență;
• necesitatea unui proces simplu și digital de constituire și înregistrare a societăților;
• reducerea complexității procedurale și digitalizarea procedurii de înregistrare pentru constituirea unei S.EU în termen de 48 de ore, asigurând totodată securitatea juridică;
• obligativitatea integrării de instrumente digitale pentru a transmite documentele societății și pentru a publica informații online pe parcursul întregului ciclu de viață al S.EU, precum și punerea în aplicare integrală a principiului înregistrării „o singură dată” pentru înregistrarea și administrarea unei S.EU;
• posibilitatea de a recurge la proceduri digitale, cum ar fi videoconferințe pentru adunările generale și reuniunile consiliilor de administrație;
• constituirea S.EU ar trebui să fie pe deplin integrată în inițiativa de dezvoltare a unui portofel european pentru societăți, care ar putea, de asemenea, să raționalizeze și să simplifice identificarea și autentificarea digitală, precum și gestionarea documentelor esențiale ale societăților, asigurând astfel interacțiuni digitale fără probleme pentru S.EU în toate statele membre și facilitând operațiunile transfrontaliere;
• punerea în aplicare și evaluarea integrală a dreptului existent al Uniunii privind utilizarea instrumentelor digitale în dreptul societăților, în special Directivele (UE) 2017/1132 și 2009/102/CE, precum și continuarea procesului de digitalizare și automatizare a rapoartelor către autorități, care ar trebui să fie o prioritate esențială în activitatea de simplificare a reglementărilor în Uniune;
• crearea sau integrarea în structurile existente a unui portal digital uniform la nivelul Uniunii care să servească drept punct de acces direct pentru S.EU-uri, completând și extinzând actualul sistem de interconectare a registrelor comerțului (BRIS) prin furnizarea unei interfețe armonizate cu acces unic pentru utilizare transfrontalieră, fără a crea un nou registru separat sau paralel;
• portalul digital nu ar trebui să înlocuiască normele naționale existente privind constituirea societăților, ci mai degrabă să servească drept portal comun în care să fie agregate toate informațiile necesare investitorilor; insistă că portalul digital trebuie să fie ușor accesibil, permițând accesul neîntrerupt la registrele naționale ale comerțului, și ar trebui să se bazeze pe portalul e-justiție existent sau, după caz, să îl restructureze;
• portalul digital să servească drept platformă care facilitează procese digitale sigure, capabile să stocheze documente și certificări naționale, care ar putea fi recunoscute ulterior în toate statele membre pentru a permite portabilitatea certificărilor, conform principiului înregistrării „o singură dată”;
• portalul digital ar trebui să permită utilizarea de acreditări verificabile, semnarea electronică a documentelor, vânzarea și alocarea de acțiuni, elaborarea și adoptarea de decizii ale consiliilor de administrație și furnizarea de servicii de facturare electronică; subliniază că portalul digital trebuie să fie multilingv și să sprijine operabilitatea transfrontalieră;
• astfel de instrumente digitale vor spori securitatea juridică, vor reduce sarcinile administrative și vor promova funcționarea fără sincope a societăților în cadrul pieței interne;
• dezvoltarea și adaptarea în continuare a unui identificator unic al societăților din Uniune pentru a simplifica înregistrarea, a spori transparența și încrederea, a facilita verificarea identității societăților și a combate frauda, spălarea banilor și evaziunea fiscală. Acest lucru ar permite societăților să păstreze în siguranță și să pună la dispoziție acreditări verificabile pentru autoritățile din întreaga Uniune; încurajează Comisia să depună eforturi pentru a asigura interoperabilitatea cu inițiativele globale pentru identificatoarele societăților;
• posibilitatea de înregistrare ca S.EU ar trebui să țină seama de diversitatea modelelor de afaceri și nu ar trebui să fie limitată la o nouă categorie de „întreprinderi inovatoare” sau la alți factori restrictivi. Crearea unei astfel de noi categorii ar adăuga o birocratizare inutilă;
• numai persoanele fizice sau juridice care au reședința sau sunt stabilite în Uniunea Europeană ar trebui să aibă posibilitatea de a înființa o S.EU;
• o S.EU ar trebui să servească drept formă de societate pentru entități unice și pentru gestionarea uniformă a grupului și este de părere că o S.EU ar trebui să poată funcționa fie ca societate-mamă, fie ca filială a unei societăți-mamă de tip S.EU;
• sediul social al unei societăți trebuie să fie situat în unul dintre cele 27 de state membre pentru ca aceasta să fie eligibilă pentru înregistrare ca S.EU; subliniază că sediul și sediul social pot fi situate în state membre diferite.
• Pentru a accelera soluționarea litigiilor legate de S.EU, Parlamentul European recomandă introducerea unui mecanism alternativ de soluționare specializată a litigiilor. Participarea la acest mecanism ar trebui să fie condiționată de consimțământul părților implicate.

În schimb, „litigiile legate de dreptul individual și colectiv al muncii ar trebui să fie excluse din acest mecanism, iar competența în astfel de cazuri ar trebui să fie stabilită în conformitate cu articolele 20-23 din Regulamentul (UE) nr. 1215/2012”, mai recomandă europarlamentarii.

În plus, statele membre ar trebui să ia în considerare introducerea unui complet specializat în cadrul instanțelor lor naționale – fie un complet în cadrul unei instanțe desemnate la nivel național, fie un complet în cadrul unei instanțe specifice din fiecare entitate federală, în funcție de sistemul judiciar național în cauză. Astfel de complete de judecată ar trebui să fie dedicate soluționării litigiilor de drept civil între societăți în legătură cu forma juridică S.EU, litigiilor care decurg din sau în legătură cu achiziționarea de S.EU sau de acțiuni în cadrul acestora, precum și litigiilor dintre o S.EU și membrii consiliului său de administrație sau de supraveghere.

„Statele membre ar trebui să se asigure că procedurile în fața unor astfel de comisii pot fi desfășurate în limba engleză, cu condiția ca părțile implicate să își dea consimțământul”, mai prevede recomandarea Parlamentului European.

---
Citește și:

• EU Inc: Au apărut noi detalii despre proiectul viitorului regim al firmei europene
• Antreprenorii își vor putea deschide firmă în orice stat UE, în 48 de ore, integral online – proiectul EU Inc. promis de Comisia Europeană
• VIDEO: „Ne vindem țara și SRL-ul românesc! Moare SRL-ul românesc!”- frizează ridicolul. Ministrul Pîslaru a explicat cum ar putea funcționa de fapt EU Inc., proiectul prin care românii își vor putea lansa firme europene în orice stat UE, 100% online