Rețelele sociale au devenit „o cameră cu oglinzi” în care utilizatorii nu mai văd perspective diferite, ci doar reflecția propriilor convingeri, arată o cercetare realizată de un profesor universitar din Constanța, potrivit unui comunicat transmis, luni, StartupCafe.ro.
Algoritmii social media arată în mod repetat doar ce confirmă părerile utilizatorilor, ascunzând în același timp cealaltă față a monedei, idei care contrazic, perspective diferite, voci care i-ar putea scoate pe utilizatori din zona de confort.
Aceasta este una din principalele concluzii ale studiului realizat de lect. univ. dr. Tănase Tasențe, de la Universitatea „Ovidius" din Constanța, publicat în Vivat Academia sub titlul „Understanding the Dynamics of Filter Bubbles in Social Media Communication: A Literature Review”.
Cercetarea arată că „filter bubbles” nu sunt o speculație sau o figură de stil, ci modul concret în care funcționează platformele sociale: ele filtrează informația, o reduc la ceea ce confirmă anumite păreri și ajung să modeleze felul în care oamenii gândesc, discută și se raportează unii la alții în spațiul public.
Rețelele sociale funcționează după o regulă aparent banală: promovarea conținutului care ne atrage atenția și eliminarea graduală a conținutului ignorat. Dacă ieri am dat click pe un anumit tip de mesaje, astăzi vom vedea mai multe asemenea mesaje. Dacă am ignorat opinii contrare, acestea vor dispărea aproape complet din feed, se mai arată în studiu.
Acest proces repetitiv duce la o deformare tăcută a realității: utilizatorul ajunge să vadă doar ceea ce se potrivește propriului profil digital. Conținutul diferit, contradictoriu sau care provoacă reflecție devine rar. Conținutul familiar, care confirmă ce crede deja, devine regula.
Rezultatul: feed-ul nu mai este o fereastră către lume, ci una către un univers restrâns, construit în jurul a ceea ce platforma consideră că ne ține activi. Pe măsură ce această filtrare se adâncește, utilizatorii devin tot mai siguri de propriile opinii și tot mai puțin dispuși să accepte perspectiva celorlalți.
Filter bubbles și fractura socială: cum se creează polarizarea
Studiul subliniază că polarizarea digitală nu apare doar din conflicte sau din conținut extrem. Polarizarea se construiește prin absență. Atunci când un utilizator vede doar argumentele „propriei tabere", orice poziție diferită pare radicală, eronată sau periculoasă. Diferențele de opinie nu mai apar ca simple nuanțe, ci ca rupturi. În acest fel, platformele creează două efecte simultane:
- întăresc identitatea unui grup prin repetarea acelorași perspective;
- îndepărtează grupurile unele de altele prin eliminarea punctelor de contact.
Una dintre cele mai importante concluzii ale studiului este că alfabetizarea media, deși necesară, nu ne poate proteja singură de efectele „filter bubbles”. Educația digitală ne învață să verificăm informații, dar nu ne poate învăța să verificăm informații care nu ne sunt arătate.
Un utilizator poate fi extrem de bine pregătit să detecteze știri false, manipulări evidente sau surse dubioase, dar nu poate evalua diversitatea informativă atunci când algoritmul i-a ascuns, încă de la început, jumătate din spectrul de opinii, mai arată cercetarea.
Studiul propune câteva direcții de acțiune discutate în literatura de specialitate:
- transparență privind modul în care funcționează algoritmii;
- introducerea unor mecanisme de expunere deliberată la opinii diverse;
- design algoritmic care să prioritizeze pluralismul, nu doar engagementul;
- programe de educație digitală care includ explicit înțelegerea filter bubbles.
Obiectivul nu este eliminarea personalizării, ci limitarea transformării ei într-o structură rigidă care blochează contactul cu diversitatea.
Studiul complet poate fi consultat AICI.