„Având în vedere ce s-a întâmplat în weekend, eu cred că primul pas pentru a contracara ceva este să îl detectezi. Trebuie să știm care este obiectul, iar acesta este motivul pentru care vrem să rezolvăm această problemă, în special pentru spațiul aerian de joasă altitudine”, spune Christian Holzer, antreprenor de origine germană, care a deschis un startup în România dezvoltator de inteligență artificială pentru detectarea de drone de joasă altitudine cu ajutorul camerelor clasice de supraveghere, la podcastul „AI Business, AI Parte”.
Urmăriți podcastul video integral pe YouTube.
Cu experiență în zona de contabilitate, o pasiune pentru tehnologie și pentru astronomie de mic, Christian a contribuit, mai întâi, la primul model AI pentru detectarea meteoriților, care mai apoi a dat ideea pentru startup-ul de detectare a dronelor.
ASO propune introducerea inteligenței artificiale fizice (Edge AI) pe camerele normale de supraveghere, astfel încât acestea să poată detecta obiecte zburătoare de joasă altitudine. Deocamdată, Holzer a spus, la podcast, că majoritatea clienților săi sunt de ordin comercial, pentru prevenirea spionajului sau compromiterii producției, dar că această tehnologie va deveni din ce în ce mai importantă în viitorul apropiat, inclusiv pentru apărare în context militar.
Antreprenorul de origine germană a venit la podcastul „AI Business, AI Parte” și a vorbit despre începuturile sale, ce dezvoltă ASO, nevoia unui ecosistem liber pentru drone și a unui sistem de identificare în spațiul aerian de joasă altitudine și despre rolul AI în viitorul mobilității și al apărării.
Urmăriți podcastul video integral pe YouTube:
Interviul complet, mai jos:
StartupCafe.ro: Îți mulțumesc că ai acceptat invitația mea, Christian.
Christian Holzer: Mulțumesc mult pentru invitație, mă bucur să particip la emisiune și apreciez.
StartupCafe.ro: Cum a început călătoria ta, atât în zona de startup-uri, cât și în tehnologia de apărare?
Christian Holzer: Oh… e o călătorie lungă. Am început, practic, cu lucruri tehnice. Sunt un adevărat tocilar când vine vorba de tehnologie încă de la începuturi, dar am trecut prin multe etape în viața mea. Am lucrat mulți ani în consultanță și am fondat până acum șase startup-uri. Dar am și eșuat, și este important de spus asta. Totuși, am învățat foarte multe despre tehnologie. De asemenea, sunt un mare fan al inovației rapide. Și da, acesta este răspunsul scurt despre cum este povestea mea. Sunt un visător și cred cu tărie că putem rezolva multe lucruri prin tehnologie. Putem rezolva probleme cu ea. Și da, gândesc vizionar. Cred că este important să înveți din experiență și, în special, din construirea de startup-uri. Îmi place foarte mult să transform ideile în realitate și îmi place mult să văd și alți fondatori făcând asta. Văd o șansă uriașă de a scoate pe piață tehnologii utile care să aducă valoare.
StartupCafe.ro: Văd că ai ceva acolo. Este o piatră? Poți să-mi spui mai multe despre ea?
Christian Holzer: Aceasta este o piatră specială și am să-ți dau mai multe detalii despre ea, dar face parte din povestea modului în care s-a născut ASO. Înainte, făceam multe cercetări în domeniul astronomiei. Adică, încă de când eram copil, de la 12 ani, am început cu astronomia. Între 2012 și 2013, am primit șansa de participa la un proiect numit „Cum putem detecta meteorii pe cerul nopții”. M-am alăturat acestui program și așa am început să construiesc primul model AI pentru detectarea meteorilor cu senzori optici.
Iar această piatră este una specială. După ce am început să colectăm date, a rezultat un set uriaș de date; nu ne-am așteptat niciodată la asta. Trebuie să înțelegeți că sunt mulți astronomi amatori acolo care colectează seturi imense de imagini și videoclipuri cu meteorii care se prăbușesc în atmosferă. A fost o bază bună pentru a avea un set de date de calitate, dar a fost o muncă grea să-l finalizăm. În 2015 a apărut și YOLO (You Only Look Once), una dintre primele versiuni. Atunci am reușit să antrenăm primul model de date AI.
Și această piatră a fost primul obiect pe care l-am detectat optic. A intrat în atmosferă, senzorii optici l-au recunoscut, apoi am calculat prin triangulație traiectoria și am obținut un punct de impact. Dar trebuie să înțelegeți că, atunci când un meteorit intră în atmosferă, el arde parțial, dar apoi ajunge într-un punct unde viteza e zero și are ceea ce numim un „zbor orb” (blind flight), apoi cade pur și simplu. M-am dus în zona estimată și calculată, am căutat aproximativ o oră și jumătate, iar apoi s-a produs un declic și l-am avut în mână. Pentru mine a fost o experiență grozavă. Așa cum am spus, tehnologia poate ajuta la găsirea obiectelor pentru cercetări ulterioare. Am învățat multe despre pietre și ce se află în interiorul lor, iar asta m-a dus la povestea ASO.
Din nou, am învățat multe în acel proiect de detecție a meteorilor despre date și despre cer. Acum toată lumea ar trebui să încerce să privească în sus; majoritatea oamenilor spun: „OK, cerul e albastru, avem nori și chestii de genul ăsta”, dar e mult mai mult de atât. În acel proiect am acumulat multe cunoștințe despre lucrul cu optica, astronomii lucrează mult cu telescoape, iar pentru astrofotografie folosesc senzori electro-optici speciali.
În 2024, gândindu-mă și la războiul din Ucraina, mi-am zis: dacă pot detecta un meteor noaptea, dar și ziua - Este important, meteorii cad în fiecare zi, la orice oră, în atmosfera noastră - ar trebui să fie posibil să fac asta și cu alte obiecte. Am început să antrenez modelele, încercând inițial cu simulări și imagini brute de pe internet, dar am eșuat. Atunci am încercat o altă metodă pe care am învățat-o tot din baza astronomică: să antrenez datele folosind date reale. Am căutat locuri izolate și am început să zbor cu drone reale. Aceasta a fost cheia succesului pentru detecție.
Acum avem peste 20 milioane date generate prin zboruri în timp real. Am construit deja al doilea centru de date de zbor. Avem unul în Germania, dar acum construim unul lângă București. Va fi o companie, o numim Centrul de Date de Zbor („Flight Data Center”). Avem acolo camere și putem zbura cu drone reale pentru a colecta date, pentru a face benchmarking și pentru a ne îmbunătăți modelele de date.
StartupCafe.ro: În termeni simpli, cum înveți o cameră obișnuită să repereze o dronă?
Christian Holzer: Cred că senzorii de pe camere își fac treaba singuri. Majoritatea senzorilor doar redau imaginile pe care le văd, ceea ce se află în lentila focală. Ceea ce construim noi este inteligența. Noi nu suntem producători de camere. Noi construim inteligența din spatele lor. Asta înseamnă că preluăm stream-urile, preluăm imaginile de la senzori, pe care trebuie să le și separăm. Însă acum, și aceasta este și decizia ASO, ne aflăm într-o eră tehnică ce face posibilă detecția de tip „edge”, adică folosirea camerelor cu Edge AI. Dar, într-un mod simplu, noi am început cu una dintre cele mai proaste optici. Și cred că și tu, ca om de tehnologie, știi asta: dacă începi să antrenezi un model, în special unul de AI, acesta trebuie să funcționeze și pe cel mai slab hardware. De aceea am început cu o cameră web de 20 de dolari de pe Amazon. Și am obținut rezultate foarte bune cu ea, dar asta depinde deja de optică.
Noi construim inteligența, ceea ce înseamnă că modelul de date este suprapus peste o cameră IP sau chiar peste un smartphone. Și, spre marea noastră surpriză, cu iPhone-ul am avut cele mai bune rezultate de detecție. Nu știu exact ce au instalat ei în acea cameră. Dar acum construim inteligența, adică analizăm stream-urile live ale camerelor și, astfel, devine posibil să detectăm o dronă în spațiul aerian de joasă altitudine.
StartupCafe.ro: Crezi că această tehnologie poate avea o utilizare duală (dual-use)? De exemplu, pe lângă detectarea dronelor neautorizate, pot fi detectate, nu știu, taxiuri aeriene sau drone de livrare? Sau încercați să dezvoltați această direcție?
Christian Holzer: Chiar am dezvoltat tehnologia special în această idee. Acum toată lumea vorbește despre drone ca amenințare. Dar marea noastră viziune, și personal marea mea viziune, sunt de mai bine de cinci ani în domeniul mobilității aeriene urbane și sunt fascinat de asta. Vorbim despre taxiuri aeriene; cred că vor veni și ele, dar eu mă gândesc exact la viitor. Cred că dronele, și vreau să aduc un impact în România cu asta, ne pot ajuta mult, însemnând transport de materiale critice, de exemplu transport simplu de la spitale la laboratoare. Ar fi de mare ajutor. Și dacă te uiți la București, traficul este imens, iar asta ar salva mult timp. Cred că, în final, se pot întâmpla lucruri foarte bune cu ajutorul dronelor.
Partea de detecție este importantă în ambele sensuri, iar noi suntem total „dual-use”. Majoritatea clienților noștri nu sunt militari. Protejăm mai degrabă infrastructura critică și zonele industriale împotriva dronelor. Am descoperit că cea mai mare durere a lor este dacă o dronă vine pentru spionaj sau pentru a întrerupe linia de producție; acesta este cel mai mare risc pe care îl avem deja.
Dar în viitorul spațiului aerian urban, faptul că o dronă poate zbura de la A la B nu este o problemă; problema și provocarea vor fi orchestrarea, navigarea și, de asemenea, detecția. De aceea construim și avem nevoie de un sistem de detecție, și nu unul punctual, ci avem nevoie de o acoperire a sistemului de detecție astfel încât să putem controla spațiul aerian de joasă altitudine. Deasupra acestuia, totul este controlat. Oricine zboară cu un avion este controlat în acel spațiu. Dar în spațiul aerian de joasă altitudine, în prezent este practic necontrolat. Este ca în Vestul Sălbatic, de fapt.
De aceea construim acum partea de detecție. Dezvoltăm chiar acum o a doua tehnologie, pe care o numim „Sistem Unificat de Identificare a Spațiului Aerian”, care se bazează tot pe tehnologie. Combinația a ceea ce facem este destul de simplă: folosim AI, inteligență software și hardware. Suntem experți în AI și sisteme „embedded”. Realizăm o recombinare rapidă cu componente hardware obișnuite pentru a le oferi inteligență și astfel putem rezolva probleme.
Asta înseamnă că partea de identificare este următorul pas. Dacă te gândești la Ucraina, ei doboară multe drone de-ale lor pentru că nu știu care este drona lor și care este a inamicului. De aceea ne gândim la tehnologii de identificare. Al doilea aspect ar fi UTM-ul (Unmanned Traffic Management), adică trebuie să controlăm cerul pentru a vedea ce dronă operează, inclusiv pentru vertiporturi și altele.
Acum toată lumea vorbește despre amenințare, iar soluția noastră aduce o abordare care, cred eu, este una simplă. Știi cum e, toată lumea are aceste echipamente militare mari, radare, sisteme de radiofrecvență, și majoritatea oamenilor discută despre contramăsuri, despre cum le putem doborî. Dar, având în vedere ce s-a întâmplat în weekend, eu cred că primul pas pentru a contracara ceva este să îl detectezi. Trebuie să știm care este obiectul, iar acesta este motivul pentru care vrem să rezolvăm această problemă, în special pentru spațiul aerian de joasă altitudine.
StartupCafe.ro: Cum reușești să integrezi acest Edge AI pe camere web, smartphone-uri sau camere obișnuite?
Christian Holzer: Da, a fost o mare provocare la început. Am început, de asemenea, cu camere web. Și, după cum am spus, tehnologia Edge AI a apărut. Am găsit un partener foarte bun în fabricarea camerelor Edge AI. Și apoi am intrat cu el în faza de testare. Adică, Edge AI este cel mai bun caz pentru noi; nu ai aceste probleme de latență, totul rulează direct pe cameră, iar modelul actual pe care îl avem de la ASO este camera ASO 4S. Are 48 megapixeli și 52 TOPS direct pe cameră, este foarte rapidă, și acest lucru ne-a permis, de asemenea, să rulăm modelele și, practic, majoritatea inteligenței direct pe cameră. Și avem acolo rezultate mai bune decât pe o cameră IP normală. De asemenea, depinde ce obiective sunt instalate.
Cea mai mare provocare a fost cum putem aduce infrastructura existentă, adică camerele IP instalate pe o clădire, în cloud-ul nostru. Aceasta a fost o provocare destul de mare, dar am găsit o cale să o facem. Treaba este că necesită multă putere de procesare, însemnând că trebuie să analizeze stream-ul complet de 24 de ore. Dar am găsit o cale de compromis cu structura codului și alte chestii pentru a o face mai eficientă. Acum suntem în stadiul în care putem aduce orice sistem electro-optic în joc.
Și dacă vrei să vorbim despre infrastructură, lucrăm în straturi. Avem inteligența cloud. Este, pentru noi, mai mult gazda pentru hosting-ul camerelor, gestionarea camerelor și alte lucruri. Și apoi avem stratul AI. Și am antrenat în fiecare zi modelul, care a devenit tot mai bun. Și ideea a fost că, dacă avem mai multe camere afară, atunci învățăm mai multe despre asta. Și, de asemenea, dacă detectăm ceva, obținem mai multe date, iar AI-ul este antrenat continuu să se îmbunătățească și să devină mai bun.
Iar al treilea este, de asemenea, în termeni tehnici, îl numim un sistem message broker, dar el gestionează toate alertele. Adică, trebuie să facem diferența. Și dacă ai un client industrial, el vrea să primească alerta pe e-mail sau pe un smartphone. Dar suntem, de asemenea, în proiecte cu aeroporturi și putem trimite semnalele direct către ATC-uri sau către sistemele UTM. Am construit infrastructura fundamentală a ASO în straturi și cu infrastructuri deschise.
Și asta ne duce la discuția despre dual-use. Vedem acum că majoritatea tehnologiilor militare sunt blocate (window locked). Înseamnă că nu poți introduce sau scoate hardware ușor. Dar cred că aceasta nu este soluția de care avem nevoie. De acum înainte, trebuie să gândim mai mult în colaborări. Înseamnă că vorbim despre mulți senzori astăzi și în viitor. Dar toți senzorii trebuie să își aducă datele într-un singur loc. Avem nevoie de o imagine mai bună a ceea ce se întâmplă la sol. Am rezolvat deja partea de securitate, dar următorul pas este ce se află deasupra noastră, direct deasupra noastră. Și avem nevoie de un singur adevăr și avem nevoie de această imagine a spațiului aerian.
StartupCafe.ro: Da, există multe tipuri diferite de tehnologie care nu cooperează între ele. Asta spuneai. Și trebuie să existe o cale deschisă pentru ca ele să interacționeze între ele.
Christian Holzer: Exact. Și cred că ar trebui să ajute în final, în special operatorii, sau dacă vorbim despre soldați din apărare sau planificarea misiunilor. Da, dacă primești mai multe date, cred că imaginea ta ar putea fi mai clară și poți lua decizii mai bune.
StartupCafe.ro: În același timp, când vorbim despre rețelele de camere existente, transformându-le în „ochi în cer” conduși de AI, există multă controversă în jurul confidențialității. Cum crezi că ar putea industria tech să echilibreze nevoia de securitate cu această confidențialitate pe care oamenii o doresc, practic?
Christian Holzer: Înțeleg acest aspect, dar provoc și eu, și este de fiecare dată întrebarea: cum rămâne cu confidențialitatea când folosiți camerele voastre? Partea bună este că noi urmărim cerul, și sper ca păsările să nu primească dreptul de a spune „m-ai filmat în timp ce zburam”. Dar poate fi o provocare. Acum trebuie să înțelegeți că ne concentrăm doar pe cer, ceea ce înseamnă că avem un azimut de 71% prin care putem merge și pe acoperișuri și chestii de genul acesta. Da, dar ai totală dreptate când vorbim despre mobilitatea spațiului aerian urban. Avem nevoie de camere, dar și de drone care zboară la altitudine joasă, cum ar fi 5-14 metri, în special în capitale, zburând jos, și acolo trebuie să vorbim despre confidențialitate și chestii de genul acesta. Dar vedeți, în special în tehnologie, există software-uri existente prin care poți face ceva anonim și să pixelezi. Da, iar Tesla este cea mai bună dovadă în acest sens. Da, vezi o persoană, dar este construită ca un avatar. Dar da, desigur, este un subiect în ceea ce urmează.
Cred că este mai mult, când vorbim despre mobilitatea spațiului aerian urban, despre furnizorii de drone, dacă au o cameră acolo, ei au perspectiva de sus spre sol, dar cred că acum este important să regândim întregul ecosistem. După cum am spus, nu este senzorul cel care ne protejează împotriva dronelor sau care ajută ulterior la orchestrare. Cred că este un întreg ecosistem care practic începe cu radarul și chestiile de radiofrecvență. Acum vrem să închidem partea cu optica. Dar există mulți alți senzori care pot ajuta. Așa că încercăm teste și cu LiDAR și lucrăm, de asemenea, cu sisteme termo-optice. Dar cred că acum suntem la pragul în care începe exact o piață pentru senzori de joasă altitudine care să umple golurile speciale din această zonă.
StartupCafe.ro: Simțiți presiune din partea altor competitori din acest peisaj? Pentru că, după cum știți, Europa este adesea văzută ca fiind lider în reglementarea AI, în timp ce americanii, China și alte state practic inovează, iar unii lideri spun că Europa îi trage în jos, practic.
Christian Holzer: Da, desigur. Cred că, dacă te uiți la orice tehnologie, poți să fii un imitator („copycat”). Da, sigur că este posibil. Dar modul în care lucrăm noi este că dezvoltăm mai mult decât un model AI, creăm un ecosistem propriu. Adică, este o combinație între centrul de date mobil cu care testăm lucrurile și creăm mereu date noi; este vorba despre hardware, software și, în special, despre modelul AI. Cred că acest ansamblu este greu de copiat. Am folosit un an și jumătate doar pentru colectarea datelor, fără să vorbim despre detecție sau alte chestii. Deci cred că avem un pas înainte. Dar, desigur, orice tehnologie poate fi copiată. Scopul nostru este, așa cum am spus, să aducem valoare acum pentru a ne proteja împotriva dronelor ca amenințare. Dar vrem să mergem mai departe. Și, desigur, cred că este o piață în care poți colabora, iar acest lucru este foarte important. Suntem deschiși să colaborăm și cu universitățile în acest sens.
Dar treaba este că în Europa, așa cum ai spus, cred că suntem buni creatori și inovatori. Dar, la final, altcineva poate face lucrurile mai bine. Cred că trebuie să lucrăm mai mult în colaborări. Cred că aceasta este cheia pentru a avea mai mult succes în Europa: să lucrăm împreună, să împărtășim cunoștințele. Dar avem nevoie de impact, avem nevoie de obiectivul pe care vrem să-l atingem. Discutăm mult cu alți furnizori de tehnologie și în special cu producători de camere. Și ei sunt destul de deschiși, ceea ce este o dovadă pentru noi. Ei spun: „Uite, noi suntem foarte buni la fabricarea camerelor și a opticilor”. Iar eu le spun că apreciez asta. Noi nu suntem buni sau nu suntem abilitați, nu avem experiența de a construi camere și nici nu vrem să facem asta. Pentru noi, camera este un facilitator important. Și vedem că încep conversații în care ei spun: „OK, dacă este posibil, putem adopta inteligența voastră pe camera noastră, ca un produs finit?”. Și spunem „desigur”. Vorbim de fapt cu mari producători de camere care vin la noi și spun: „Avem camere bune, dar nu avem nicio treabă cu AI-ul. Nu suntem buni pe partea asta”. Poate fi o colaborare, și la asta mă refer. Sfatul meu pentru alte startup-uri și pentru alți fondatori este: concentrați-vă pe lucrurile pe care le puteți aduce voi. Gestionați-vă foarte bine expertiza și căutați foarte repede colaboratori, parteneri strategici, pentru a-i aduce în joc. Lucrăm, de asemenea, cu *DE CAUTAT*, un producător de camere, în special pentru zona militară. Dar recunoaștem că pentru militari există alte cerințe. Este important pentru fiecare client sau pentru fiecare caz: ai nevoie de optici diferite, este un domeniu foarte specific.
StartupCafe.ro: Orice avans major în AI poate fi transformat în armă în zilele noastre. O dronă obișnuită poate fi reconvertită pentru supraveghere, de exemplu. Ca fondator în acest domeniu, cât de mult te îngrijorează faptul că acest tip de tehnologie ar putea cădea în mâini greșite?
Christian Holzer: Este la fel de ani de zile, de acum 100 de ani. Tehnologia în mâini greșite poate fi un dezastru. Și cred că este important să găsim reglementări, în special pentru asta. Partea bună este, scuze că vorbesc atât de mult despre mobilitatea aeriană urbană, dar sper ca peste câțiva ani să nu mai vorbim despre amenințări. Să vorbim doar despre aceste soluții bune pentru dronele de transport. Există reglementări, în special în spațiul aerian urban. Vorbim despre certificarea SORA și certificarea EASA. Acestea spun clar ce facem și ce nu putem face. Avem aceste reglementări pe partea aceasta.
Dar, desigur, când vorbim despre tehnologii în prezent, vezi, în special în Ucraina, cea mai bună dovadă a modului în care inovația merge înainte. Este jocul dintre tehnologiile create și noile contra-măsuri care apar; trebuie să se redefinească constant. Adică, vorbind despre aceste drone din fibră... este nebunie ce viteză de inovare ai deja pe aceste câmpuri de luptă. Și, desigur, pot ajunge în mâini greșite. Pot fi folosite pentru a lansa mai multe atacuri, mai ales dacă ne gândim la bruierea dronelor de transport sau a dronelor cu încărcături importante. De asemenea, dronele BOS (servicii publice/securitate) care zboară pentru operațiuni ale poliției militare și altele, desigur. Dar de aceea spun: avem nevoie de orchestrare și transparență în acest spațiu aerian.
Dacă nu suntem capabili să identificăm sau să oferim fiecărei drone un sistem de identificare, desigur, ele îl au, cum este înregistrarea dronei în sine sau un cod IMEI ca la smartphone, dar avem nevoie de ceva ca un număr de înmatriculare de mașină și, de asemenea, trebuie să știm care este misiunea lor actuală. Atunci cred că ne va fi mai ușor să detectăm inamicii față de zborurile obișnuite. Dar da, trăim deja vremuri periculoase și am văzut-o. Lumea se schimbă foarte repede cu aceste războaie, dar asta ne arată realitatea. Totuși, cred că nu ne putem proteja total. Reglementări, desigur, dar în final, dacă cineva vrea să facă lucruri rele cu aceste echipamente, o va face. Dar trebuie să ne protejăm și la sol.
StartupCafe.ro: Privind spre viitor, peste 10 ani, spațiul aerian de joasă altitudine va fi destul de plin de drone de livrare, taxiuri aeriene, așa cum am discutat, și, nu știu, roboți de securitate. Crezi că oamenii vor mai gestiona traficul? Sau crezi că va exista o negociere complet automatizată între aceste mașini?
Christian Holzer: Cred că va fi complet orchestrat și autonom. Adică, dacă te uiți deja la aeroporturile obișnuite, tendința merge tot mai mult spre turnuri de control la distanță, adică ATC-uri (Air Traffic Control) la distanță, apropo, pentru ascultători. Vedem că acest proces de control de la distanță se întâmplă chiar acum. Și noi am încercat asta; adică, Vertiportul pe care l-am construit la Fundulea ar trebui să fie și dovada prin care putem spune: „Uite, din acest Vertiport putem orchestra întregul spațiu aerian pe o rază de 2 până la 5 kilometri pentru a gestiona dronele, inclusiv pentru procedura de apropiere și aterizare”. Și, de asemenea, pentru a orchestra spațiul aerian din jur.
Asta înseamnă că va fi complet controlat prin… nu vreau să-i spun AI, ci mai degrabă controlat prin algoritmi pe bază de date. Și despre asta vorbesc. Este necesar să putem prelua datele de la vehicule, adică de la drone sau de la sistemele BVLOS (zbor în afara razei vizuale). Avem nevoie de date, iar apoi le putem trimite și noi date lor. De asemenea, ne gândim la situația în care o dronă se prăbușește sau are probleme tehnice. Lucrăm la o soluție care să identifice geografic cel mai bun loc pentru aterizare, astfel încât să reducem riscul de daune. Și, vezi tu, urmează să apară multe, dar eu cred că spațiul aerian, în special cel pentru drone și alte dispozitive, va fi controlat total de la distanță și prin AI. Dar avem nevoie de date, da.
StartupCafe.ro: Crezi că soluția voastră va face parte din acest viitor?
Christian Holzer: Încercăm. Așa cum ți-am spus la început, sunt foarte entuziasmat de acest subiect și, după mai bine de cinci ani în acest domeniu al spațiului aerian, sunt un mare susținător al lui. Și da, desigur, sperăm că putem aduce valoare și impact cu soluțiile noastre pentru a face aceste lucruri să se întâmple. Cred că am văzut asta și în zona de control al traficului aerian, unde ai o mulțime de companii care fac aceleași lucruri. Cred că se dezvoltă o piață foarte mare și cred că ascultătorii trebuie să înțeleagă că aceasta va fi o infrastructură complet nouă.
Chiar și la sol, trebuie să regândim totul: avem nevoie de porturi de aterizare, adică vertiporturi; dronele trebuie să aterizeze în locuri speciale și chestii de genul acesta. De asemenea, se schimbă complet afacerea transporturilor, inclusiv la sol, ceea ce înseamnă că firmele de logistică, precum Fan Courier, trebuie să se gândească la modul în care colaborează. Sau poate își rulează propria flotă, iar Fan Courier aduce marfa cu dronele. Dar, în final, da, cred că așa va fi. Noi aducem impact în acest domeniu și acum vrem să fim un „first mover” și cred că suntem unul dintre pionierii acestei afaceri.
Partea bună este că lucrăm mult cu universități și experți în domeniu, acumulăm multă cunoaștere de la ei și ne ajută. Știi, universitățile și cercetarea specializată sunt foarte bune la generat date și concepte. Este extrem de important să avem acești oameni, dar noi suntem mai degrabă constructorii care transformă totul în realitate. Și cred că aceasta este, de asemenea, o șansă.
Discut mult cu guvernele, atât în Germania, cât și acum în România. Dacă le putem aduce dovada „uite, o dronă poate zbura de la punctul A la punctul B acum, nicio problemă, dar acum putem să o și controlăm și să o orchestrăm pentru a avea soluții care reduc riscurile”, pentru ei este mai ușor să transforme totul în realitate. De aceea spun mereu că colaborarea este extrem de necesară acum, discuția cu guvernul. Dacă ei văd că este posibil și că putem reduce riscurile, atunci avem o șansă bună.
Și văd o șansă foarte mare în România de a fi un pionier în a aduce mobilitatea aeriană urbană la viață aici, în Europa. Vreau să folosesc această șansă. Vreau să aduc toată valoarea și impactul pe care le-am creat cu ASO și prin mine însumi în această țară și, da, să scoatem chestiile astea pe piață, să facem teste, proiecte pilot și altele.
StartupCafe.ro: Acestea au fost întrebările mele, Christian. Îți mulțumesc din nou pentru prezență și pentru perspectivele împărtășite aici.
Notă: Interviul a fost editat pentru concizie și claritate.