Românii cu venituri mici, sub 3.000 lei pe lună, folosesc preponderent rețele sociale pentru a se informa și a fi la curent ceea ce se întâmplă în România și în lume, și se informează în principal de pe Facebook și TikTok, arată un studiu realizat de Centrul de Formare APSAP și transmis, joi, StartupCafe.ro.
Totodată, aproape 35% dintre respondenții români preferă să se informeze de pe platforme sociale, în locul site-urilor de știri specializate.
Cea mai utilizată rețea socială în rândul românilor este Facebook, peste 85% dintre respondenți având conturi active, urmată de Instagram cu 62% și TikTok cu 37%. În ceea ce privește aplicațiile de comunicare, pe primul loc este WhatsApp, cu 98% dintre respondenți activi, urmată de Facebook Messenger (54%) și Instagram Direct (32%).
Studiul arată că persoanele cu venituri sub 3.000 lei lunar preferă să se informeze, în procent de 44,28%, de pe rețele sociale.În schimb, românii cu venituri între 10.001 și 20.000 lei lunar optează pentru website-uri de știri specializate.
Un alt aspect analizat în studiu este timpul petrecut zilnic pe rețelele sociale. Diferențele sunt semnificative în funcție de nivelul de studii al respondenților: 30% dintre cei cu studii liceale finalizate afirmă că petrec în medie 2-4 ore pe rețelele sociale în fiecare zi, iar cei cu studii postuniversitare în proporție de 15%.
Și venitul influențează timpul petrecut pe rețelele sociale: 28% dintre persoanele cu un salariu lunar sub 3.000 lei petrec zilnic între 2 și 4 ore, în timp ce doar 14% dintre cei care câștigă peste 10.000 lei fac același lucru.
În ceea ce privește statutul marital, persoanele singure petrec mult mai mult timp pe aceste platforme, 62% dintre acestea afirmând că petrec în medie 2-4 ore pe zi. În schimb, respondenții care au declarat că sunt într-o relație au afirmat acest lucru în procent de 38%.
4 din 10 (41%) respondenți afirmă că petrec zilnic timp socializând față în față cu partenerul de viață în afara casei, iar 40% spun același lucru despre întâlnirile cu prietenii sau familia. Aceste procente arată o tendință surprinzătoare spre interacțiunea directă, mai ales într-o perioadă în care rețelele sociale domină comunicarea, explică APSAP.
Românii își aleg sursele de informare în funcție de mediul în care trăiesc și de gradul de încredere pe care îl acordă presei. Dacă în orașe 30% dintre respondenți preferă website-urile de știri specializate, în mediul rural primul loc este deținut de rețelele sociale (37%), urmat apoi de website-uri și televiziune.
Întrebați pentru ce utilizează cel mai des rețelele sociale, românii prezintă un top bine definit:
- 34,5% pentru informare și știri;
- 22% pentru divertisment;
- 18% pentru comunicare cu prietenii și familia;
- 8% pentru educație.
„Totuși, la o întrebare capcană ce viza tipul de conținut care îi atrage cel mai mult pe români, ei răspund într-un deziderat social, 67% dintre cei 1.211 respondenți afirmând că sunt atrași de conținutul educațional. De asemenea, 34% dintre respondenți afirmă faptul că ei consumă conținut de forma imaginilor, 25% videoclipuri scurte și dinamice și doar 14% dintre ei urmăresc emisiuni sau podcasturi de lungime medie. De aceea ne punem întrebarea, cum se poate face educație prin imagini și videoclipuri de maxim 2-3 minute? Pe platforme precum YouTube există numeroase canale ce oferă conținut educațional și interactiv, însă, se pare că nu acesta este cel preferat de către români, locul fruntaș aparținând TikTok-ului”, explică Aylin David, Analist în cadrul Centrului de Formare APSAP.
Discrepanțe între distribuirea și consumarea conținutului
Românii utilizatori de rețele sociale aleg frecvent să distribuie conținut pe care îl consideră interesant sau relevant. Motivele din spatele acestui tip de comportament sunt diverse: unii se identifică personal cu mesajul transmis, în timp ce alții îl consideră relevant pentru preocupările lor. În plus, dorința de a fi acceptat într-un anumit grup sau comunitate poate influența decizia de a da „share”, spun reprezentanții APSAP.
Totuși, analiza datelor colectate evidențiază faptul că există o diferență semnificativă între tipurile de conținut pe care utilizatorii le urmăresc și distribuie efectiv. De exemplu, aproximativ 22% dintre cei care afirmă că distribuie conținut educațional recunosc faptul că, în realitate, nu urmăresc acest tip de conținut.
În plus, 42% dintre respondenții care distribuie știri indică faptul că nu consumă activ informații din această categorie. Această neconcordanță poate contribui la răspândirea dezinformării, deoarece distribuirea fără o analiză critică a informațiilor poate ajuta la propagarea știrilor false.
Conform studiului, principalele categorii de conținut distribuite de utilizatori sunt cele educaționale (30%), urmate de divertisment (18%), conținut amuzant (16%) și știri (14%).
32% dintre femei sunt interesate de conținut educațional, 19% de divertisment și 15% de conținut motivațional. În schimb, bărbații arată interes pentru alte tipuri de materiale, respectiv 18% dintre aceștia preferă știrile și 23% conținut sportiv.
„Dacă am face o comparație între rezultatele obținute într-un studiu realizat de Uniunea Europeană în anul 2023 privind identificarea conținutului fals și verificarea veridicității informațiilor accesate online și rezultatele studiului nostru observăm că 70% dintre tinerii cu vârsta cuprinsă între 18-30 de ani consideră că pot identifica fake news, față de 36% media europeană. Diferența destul de mare între români și media europeană ne surprinde și ne confirmă că avem tendință crescută de valorizare excesivă în raport cu populația din Europa”, explică Anca Bașturea, Analist în cadrul Centrului de Formare APSAP.
Algoritmii platformelor sociale sunt concepuți pentru a personaliza conținutul afișat, în funcție de profilul utilizatorului, interacțiunile pe care le are în mediul online și preferințele sale. În cazul celor care întâmpină dificultăți în identificarea știrilor false, acest mecanism poate contribui la consolidarea anumitor convingeri, prin expunerea repetată la un anumit tip de conținut. Astfel, utilizatorii pot ajunge să vadă mai ales informații care le confirmă opiniile existente, reducând contactul cu perspective variate sau chiar opuse, astfel ajungându-se la întărirea unor idei care se transformă în convingeri.
Pentru a naviga mai eficient în spațiul digital, dezvoltarea gândirii critice și a abilităților de verificare a informațiilor devine esențială, spun experții. Creșterea gradului de conștientizare asupra modului în care funcționează algoritmii și a impactului acestora poate ajuta utilizatorii să își formeze opinii mai echilibrate, să ia decizii informate și să dezvolte alte abilități precum: recunoașterea manipulării emoționale (titluri senzaționale), analizarea imaginilor și a videoclipurilor cu ajutorul unor „unelte”.
Protecția dispozitivelor mobile: obiceiuri de securitate ale românilor
9 din 10 români utilizează o metodă de protecție pentru securitatea telefonului, indiferent de gen, vârstă sau statutul marital, motivând nevoia de securitate (date bancare), de autonomie și control, de limite și chiar frica de abuz. Aproximativ 40% dintre persoanele aflate într-o relație permit partenerului să aibă acces la telefonul mobil. În schimb, aproape 90% dintre persoanele singure afirmă că nimeni nu are acces la telefon, cu excepția membrilor familiei.
Studiul a fost realizat pe un eșantion de 1.211 respondenți, cu vârsta cuprinsă între 18 și 60 ani, din mediul urban și rural. Acesta oferă o imagine detaliată asupra modului în care românii folosesc rețelele sociale și dezvăluie nu doar diferențe între platformele alese, ci și diferențe semnificative între tipurile de conținut preferate și distribuite, în funcție de vârstă și gen, conform APSAP.