Peste 5.250 de firme românești au intrat în insolvență în primele nouă luni ale anului 2026, cu aproximativ 12% mai multe decât în aceeași perioadă a anului trecut, marcând cel mai ridicat nivel din 2018 încoace, potrivit unei analize transmise, joi, StartupCafe.ro.
În aceeași perioadă, numărul companiilor cu active de peste 1 milion EUR intrate în procedură a crescut cu 65%, iar al celor cu active de peste 4 milioane EUR este mai mult decât dublu, marcând o crestere de 141% a procedurilor in aceasta categorie, arată cea mai recentă analiză a companiei CITR .
| Ianuarie–septembrie | 2025 | 2026 | Variație |
| Total insolvențe | 4.698 | 5.250 | +11,7% |
| Companii cu active de peste 1 milion EUR | 86 | 142 | +65% |
| Companii cu active de peste 4 milioane EUR | 17 | 41 | ×2,4 |
Sursa: ONRC, prelucrare CITR.
„Anul trecut spuneam că se închide cortina pentru companiile zombie, iar datele din 2026 arată că presiunea a urcat la companiile mari. Totalul insolvențelor crește moderat, dar numărul companiilor cu active de peste 4 milioane de euro intrate în procedură este mai mult decât dublu, iar aici se schimbă natura riscului. O companie mare este, de fapt, finanțată de furnizorii ei, iar când aceasta se oprește din plată, dificultățile se transmit în lanț. Semnalele sunt deja în date: marje în scădere, îndatorare în creștere, restanțe către furnizori concentrate în firmele subcapitalizate, iar agricultura arată simultan presiune în bilanțuri, în bănci și în instanțe. Pentru companiile încă viabile, momentul intervenției decide cât se mai poate salva”, a declarat Paul-Dieter Cîrlănaru, CEO CITR.
Datele ONRC în funcție de codurile CAEN indică faptul că din cele aproape 230 de insolvențe suplimentare față de anul trecut, peste 190 provin din doar două sectoare: agricultura (+94) și construcțiile (+97). În același timp, comerțul și industria prelucrătoare înregistrează ușoare scăderi ale procedurilor de insolvență (aprox -5% comerț și aprox -6% industrie prelucrătoare).
Cele mai multe insolvențe s-au înregistrat în agricultură ( +52,5%) - cu peste 90 de proceduri față de aceeași perioadă a anului trecut. Astfel, agricultura a devenit al doilea cel mai puțin profitabil sector al economiei, iar rata creditelor neperformante a urcat de la 2,7% în octombrie 2024, la 9,8% în martie 2026.
Construcțiile sunt de asemenea afectate, înregistrând o creștere a insolvențelor de peste 10%, depășind pragul de 1.000 de firme în insolvență în primele 3 trimestre.
Harta insolvențelor: Moldova accelerează, Nord-Vestul încetinește
Nord-Estul este regiunea cu cea mai rapidă creștere a insolvențelor (+21,8%), în primele trei trimestre ale anului, Vasluiul și-a dublat numărul de proceduri, Bacăul a crescut cu 48,5%, iar Suceava cu 42,1%. Creșteri ample se înregistrează și în Bistrița-Năsăud (+77,6%), Vrancea (+69,0%), Arad (+41,2%), Brașov (+37,8%) și Hunedoara (+30,8%).
La polul opus, Nord-Vestul este singura regiune unde se înregistrează o scădere a numărului de insolvențe (–5,7%), cu reduceri în Cluj (–15,2%), Bihor (–11,9%) și Sălaj (–41,4%). Și Constanța coboară, cu 15,1%. Bucureștiul rămâne principalul centru al insolvențelor, cu peste 860 de cazuri, 18% din total, dar cu o creștere modestă, de 4,1%.
De ce contează companiile mari: riscul de propagare
O companie mare care intră în insolvență nu rămâne un caz izolat, spune CITR. Cercetarea economică internațională privind lanțurile de credit comercial arată că, atunci când un client intră în insolvență, furnizorii săi suferă pierderi, iar propriul lor risc de insolvență crește odată cu mărimea pierderii. Efectul este mai puternic în perioadele de încetinire economică și la furnizorii cu capital și lichiditate reduse. Aceleași studii arată că lanțul neplăților se oprește, de regulă, la companiile mari, lichide și cu acces la finanțare, care absorb șocurile. Când tocmai aceste firme intră în insolvență, amortizorul dispare.
În România, condițiile pentru propagare sunt prezente: creditul furnizor este o sursă principală de finanțare, firmele subcapitalizate concentrează peste o treime din restanțele comerciale, iar incidentele de plată cresc ca valoare. Dublarea insolvențelor la companiile mari este, din acest motiv, un semnal care depășește numărul efectiv de cazuri înregistrate. Instrumentele de restructurare preventivă, cum ar fi acordul de restructurare sau concordatul preventiv pot face diferența în perioada următoare, între o afacere pierdută ori una salvată.
Cu o experiență de peste 25 de ani și peste 1.200 proiecte gestionate, CITR distribuie anual creditorilor peste 100 milioane EUR, în misiunea sa de a salva valoarea din firmele românești de impact. Compania oferă servicii complete de insolvență, restructurare voluntară, concordat preventiv și lichidare judiciară.