Magazinele alimentare pot muta în afara orelor de vârf doar 5-10% din consumul lor de electricitate, iar restaurantele spun că nu își pot programa activitatea în funcție de momentele în care sistemul energetic este mai puțin solicitat. Frigiderele, congelatoarele și camerele frigorifice trebuie să funcționeze permanent, iar oprirea lor temporară poate compromite produsele și, în unele cazuri, poate genera un consum mai mare la repornire.
Reprezentanții comerțului alimentar și ai industriei ospitalității consultați de StartupCafe.ro spun că, până la 4 august 2026, nu au primit solicitări oficiale prin care să li se impună reducerea consumului cu un anumit procent sau într-un interval orar precis.
Ei cer însă Guvernului ca, în cazul introducerii unor măsuri suplimentare, consumul tehnologic indispensabil să fie exceptat, iar firmele care își pot muta o parte din activitate să fie încurajate prin tarife diferențiate și mecanisme de sprijin.
România a declarat stare de alertă energetică pentru luna august, pe fondul secetei, al debitului redus al Dunării, al producției hidroelectrice mai mici și al problemelor care au afectat producția de la Centrala Nucleară Cernavodă.
Transelectrica avertiza, la finalul lunii iulie, că valul de caniculă ar putea ridica vârful de consum de seară până la aproximativ 7.800 MW. Sistemul urma să fie echilibrat prin toate resursele disponibile, inclusiv producție internă, capacități de stocare și schimburi transfrontaliere de energie.
Magazinele alimentare pot muta doar 5-10% din consum
În comerțul alimentar, posibilitățile de reducere sau de mutare a consumului sunt foarte limitate.
Anumite activități auxiliare, precum încărcarea unor echipamente, unele operațiuni logistice sau procesele administrative, pot fi reprogramate. Cea mai mare parte a consumului este însă legată direct de funcționarea magazinelor.
„Aproximativ 5-10% din consum poate fi mutat în afara orelor de vârf”, a declarat pentru StartupCafe.ro Feliciu Paraschiv, fondatorul Paco Supermarkets și vicepreședinte al Asociației Naționale a Comercianților Mici și Mijlocii din România - ANCMMR.
Peste 90% din consum este, potrivit acestuia, tehnologic și necesar funcționării continue a magazinului.
Instalațiile frigorifice, camerele de refrigerare și congelare, vitrinele, compresoarele și sistemele de ventilație nu pot fi oprite fără riscul de a întrerupe lanțul frigorific și de a compromite alimentele.
Acestora li se adaugă casele de marcat, echipamentele IT, sistemele de securitate și iluminatul de siguranță.
În perioadele caniculare, necesitatea răcirii nu se limitează la produsele din frigidere. Temperatura din magazin trebuie menținută la un nivel care să nu afecteze nici produsele expuse pe rafturile obișnuite, precum ciocolata, dulciurile cu cremă sau alte alimente sensibile la căldură.
„Peste 90% din consum este tehnologic și necesar funcționării continue a magazinelor”, a explicat Paraschiv.
Reprezentantul comercianților avertizează că o reducere forțată ar putea duce la compromiterea mărfurilor, creșterea risipei alimentare, întreruperea activității unor magazine și costuri suplimentare.
În cele din urmă, o parte dintre aceste costuri s-ar putea regăsi în prețurile plătite de consumatori.
Restaurantele nu pot muta cina după orele de vârf
În cazul restaurantelor, consumul de electricitate este determinat de programul clienților și de activitatea din bucătărie.
Cele mai multe unități funcționează până în jurul orei 23:00, ceea ce înseamnă că perioada de vârf a restaurantelor se suprapune peste vârful de consum de seară din sistemul energetic.
„Nu putem muta prepararea sau servirea mesei în afara orelor de vârf doar pentru a reduce consumul de energie”, spune Cătălin Mahu, fondatorul lanțului de restaurante La Mama.
Restaurantele pot muta în alte intervale anumite operațiuni secundare, precum spălarea textilelor, încărcarea unor echipamente sau o parte dintre activitățile administrative.
Nu pot fi mutate însă prepararea hranei, servirea clienților și funcționarea instalațiilor necesare păstrării alimentelor.
Mahu arată că operatorii au investit deja în echipamente eficiente energetic, optimizarea sistemelor de climatizare și soluții pentru reducerea risipei alimentare, inclusiv aplicații prin care produsele rămase la finalul zilei sunt vândute la preț redus.
Întreruperea alimentării sau limitarea consumului în timpul programului ar putea bloca activitatea restaurantelor. Fără curent nu pot fi utilizate echipamentele de gătit, iar alimentele păstrate în frigidere și congelatoare riscă să se degradeze.
De ce oprirea frigiderelor nu produce neapărat economie
Nicolae Rusei, vicepreședinte al Federației Patronatelor din Industria Ospitalității din România - FPIOR și președinte HORECA Bacău, spune că oprirea temporară a instalațiilor frigorifice poate avea efectul opus celui urmărit.
După o perioadă de oprire, un frigider ar putea avea nevoie de aproximativ două ore de funcționare continuă pentru a reveni la temperatura optimă.
În regimul obișnuit, compresorul pornește intermitent, prin termostat, doar pentru a menține temperatura. După repornire, acesta trebuie să funcționeze continuu pentru a răci din nou spațiul și produsele.
„În multe situații, consumul rezultat din repornire este mai mare decât economia obținută prin oprirea temporară”, spune Rusei.
În cazul mașinilor profesionale de gheață, revenirea la capacitatea optimă poate dura, potrivit acestuia, aproximativ patru ore.
Un alt obstacol este obligația restaurantelor de a păstra separat diferite categorii de produse.
Carnea, peștele, lactatele, legumele, preparatele și aluaturile nu pot fi depozitate toate în același frigider. În unitatea administrată de Rusei funcționează, de exemplu, nouă grupuri frigorifice distincte.
Comasarea produselor pentru oprirea unor echipamente ar putea încălca normele de siguranță alimentară.
Comercianții, între apelul la economie și controalele statului
Magazinele și restaurantele se află astfel între ciocan și nicovală. Pe de o parte, premierul le cere operatorilor economici să reducă sau să mute consumul de electricitate din orele de vârf. Pe de altă parte, instituțiile de control ale aceluiași stat verifică strict temperaturile și condițiile în care sunt depozitate alimentele.
Presiunea controalelor nu este una teoretică. ANSVSA a anunțat marți, 4 august 2026, că a aplicat amenzi de aproape 560.000 de lei, după verificarea a 277 de unități de alimentație publică și magazine de pe litoral. Inspectorii au suspendat sau au interzis activitatea în 12 unități.
Cu numai o săptămână înainte, ANPC anunțase 197 de amenzi în valoare totală de peste un milion de lei, aplicate operatorilor economici de pe litoral. Printre deficiențele constatate s-au numărat nerespectarea temperaturilor de păstrare a preparatelor calde, nerespectarea condițiilor și temperaturilor de depozitare recomandate de producători și utilizarea unor agregate frigorifice neconforme.
În aceste condiții, când oprirea unui frigider poate însemna produse compromise, suspendarea activității sau amenzi costisitoare, apelul premierului la reducerea consumului este ultimul lucru pe care un comerciant și-l poate permite să-l urmeze.
Energia ajunge la 7,5% din cifra de afaceri a unui restaurant
Alexandru Costea, vicepreședinte FPIOR și președinte al Consiliului Ospitalității Regionale din Iași, estimează că energia reprezintă aproximativ 6-7,5% din cifra de afaceri a unui restaurant.
Tocmai din acest motiv, operatorii au avut deja un interes economic direct să reducă factura.
Firmele au investit în panouri fotovoltaice, iluminat LED, echipamente cu un consum mai redus și optimizarea instalațiilor.
„Spațiul pentru reduceri suplimentare este aproape inexistent”, afirmă Costea.
Potrivit acestuia, HoReCa a absorbit în ultimii ani creșteri succesive de costuri și taxe. Unele firme și-au redus personalul, au simplificat meniurile și au tăiat cheltuielile care puteau fi eliminate.
O nouă obligație de reducere a consumului ar putea duce la pierderea produselor, diminuarea capacității de servire și, în cazurile cele mai vulnerabile, închiderea unor unități.
Consecințele ar fi resimțite și de consumatori, prin scumpiri, servicii reduse și pierderea unor locuri de muncă.
HORA: Consumul trebuie redus doar acolo unde există flexibilitate
HORA - Organizația Patronală a Hotelurilor și Restaurantelor din România, care reprezintă operatori din industria ospitalității, susține că sectorul poate contribui la echilibrarea sistemului, dar numai prin mutarea activităților care permit acest lucru.
„Cea mai mare parte a consumului este generată chiar în timpul desfășurării activității”, spune Radu Tănase, director executiv HORA.
Camerele și vitrinele frigorifice, congelatoarele, instalațiile de refrigerare și sistemele de ventilație și evacuare din bucătării trebuie menținute în funcțiune.
Reducerea alimentării acestor echipamente ar putea compromite produsele și ar crea riscuri pentru sănătatea consumatorilor.
HORA precizează că nu a primit, până în prezent, o solicitare oficială prin care operatorilor să li se ceară un anumit procent de reducere sau respectarea unui anumit interval.
Organizația consideră că eventualele măsuri trebuie construite împreună cu reprezentanții mediului de afaceri și adaptate fiecărui sector.
Obiectivul ar trebui să fie reducerea consumului doar acolo unde există „flexibilitate reală”, fără punerea în pericol a siguranței alimentare și a funcționării afacerilor.
Ce cer magazinele și restaurantele Guvernului
Reprezentanții celor două industrii cer, în primul rând, ca eventualele măsuri să facă diferența între consumul flexibil și consumul tehnologic indispensabil.
Frigiderele, congelatoarele, camerele frigorifice și instalațiile necesare preparării alimentelor nu ar trebui incluse într-o eventuală obligație generală de reducere.
Printre soluțiile propuse se numără:
- tarife diferențiate pe intervale orare, suficient de atractive pentru ca firmele să își mute voluntar activitățile auxiliare;
- remunerarea flexibilității oferite de companiile care pot reduce sau reprograma consumul;
- programe de finanțare pentru baterii, panouri fotovoltaice și echipamente eficiente;
- sprijin pentru modernizarea instalațiilor cu consum ridicat;
- investiții în producția, transportul și distribuția energiei;
- consultarea industriilor înaintea introducerii unor restricții.
Investițiile în baterii și producție proprie sunt însă dificil de realizat pentru numeroși operatori HoReCa.
Nicolae Rusei estimează că aproximativ 70% dintre afacerile din industrie funcționează în spații închiriate. Pentru aceste companii este dificil să investească sume mari într-un sistem energetic montat pe o proprietate care nu le aparține.
Feliciu Paraschiv cere și creșterea producției interne de electricitate, inclusiv prin utilizarea termocentralelor, precum și programe prin care IMM-urile să își poată finanța sisteme fotovoltaice și de stocare.
Cătălin Mahu consideră că principala responsabilitate a statului este să asigure un sistem energetic stabil și predictibil și să reducă presiunea costurilor asupra firmelor.
Mesajul comun al reprezentanților industriei este că magazinele și restaurantele pot contribui la reducerea consumului prin operațiunile auxiliare, dar nu își pot opri echipamentele de care depind siguranța alimentelor și funcționarea afacerii.
Până la 4 august 2026 nu există, potrivit organizațiilor și antreprenorilor consultați de StartupCafe.ro, o obligație concretă de reducere a consumului pentru magazine și restaurante.
O eventuală măsură aplicată uniform ar risca însă să transforme o problemă a sistemului energetic în pierderi pentru firme, risipă alimentară și prețuri mai mari pentru populație.