Camera de Comerț Româno-Britanică (BRCC) și alte 14 organizații de afaceri din Europa și Regatul Unit cer instituțiilor UE ca produsele și componentele britanice să poată fi luate în calcul în cadrul viitoarelor reguli „Made in Europe”. Organizațiile avertizează că limitarea accesului Marii Britanii la lanțurile industriale europene ar putea crește costurile, birocrația și incertitudinea pentru companii și ar putea descuraja investițiile.
Cele 15 organizații au transmis o scrisoare comună Parlamentului European, Consiliului UE și Comisiei Europene, în contextul noilor politici prin care Uniunea Europeană încearcă să stimuleze producția realizată în Europa și să-și consolideze capacitatea industrială.
Semnatarii cer ca Regatul Unit să fie tratat drept un „partener de încredere” și ca produsele și componentele de origine britanică să poată contribui la îndeplinirea cerințelor europene privind lanțurile valorice, politica industrială și achizițiile.
De ce firmele europene ar putea fi afectate de excluderea Marii Britanii
Argumentul organizațiilor este că industriile britanice și cele din UE nu funcționează separat, în ciuda Brexitului.
În ultimele decenii s-au format lanțuri comune de producție în domenii precum industria auto, aerospațială, industria farmaceutică și chimică, energie și sectorul agroalimentar.
Firmele din cele două piețe se confruntă, în același timp, cu probleme similare: tranziția energetică, lipsa personalului calificat, schimbările tehnologice și securizarea lanțurilor de aprovizionare.
Organizațiile invocă și standardele comparabile dintre cele două economii, precum și Acordul comercial și de cooperare dintre UE și Regatul Unit, drept argumente pentru acordarea unui statut distinct partenerului britanic.
Unul dintre exemple este industria auto. Producția de automobile, componente și baterii presupune în continuare lanțuri valorice care traversează Canalul Mânecii.
Cele 15 organizații susțin că produsele britanice din aceste categorii ar trebui să aibă acces la instrumentele europene de politică industrială în condiții similare celor produse în Uniunea Europeană.
Teama mediului de afaceri: reguli diferite pentru fiecare produs
O altă problemă ridicată în scrisoare este posibilitatea ca Bruxelles-ul să adopte o abordare în care eligibilitatea produselor sau a componentelor provenite din afara UE să fie analizată separat, în funcție de industrie sau categorie de produs.
Camerele de comerț avertizează că o asemenea abordare ar putea însemna reguli fragmentate, mai multă birocrație și mai puțină predictibilitate pentru companiile care trebuie să decidă unde construiesc fabrici, de unde cumpără componente și în ce țări investesc pe termen lung.
În opinia lor, o interpretare prea restrictivă a conceptului „Made in Europe” ar putea ajunge astfel să afecteze chiar obiectivele urmărite de Industrial Accelerator Act: creșterea competitivității și a rezilienței industriei europene.
Ce cer concret cele 15 organizații de la UE
Scrisoarea propune, în esență, crearea unui cadru comun pentru statele considerate parteneri de încredere, în locul unor excepții negociate produs cu produs.
Regatul Unit ar urma să fie recunoscut drept astfel de partener, pe baza gradului de integrare a lanțurilor de aprovizionare, a standardelor comparabile și a cooperării industriale dintre cele două părți.
În același timp, produsele și componentele britanice ar trebui să poată fi luate în calcul atunci când companiile trebuie să îndeplinească cerințe europene privind lanțurile valorice, politica industrială sau achizițiile.
A treia solicitare este ca regulile aplicabile acestor parteneri să fie suficient de clare și stabile pentru ca firmele să își poată planifica investițiile pe termen lung.
Organizațiile vor ca problema să fie inclusă și în dialogul politic mai larg dintre Uniunea Europeană și Regatul Unit, inclusiv la următorul summit al liderilor celor două părți, cu obiectivul dezvoltării unui cadru comun pentru politica industrială și securitatea economică.
Camera de Comerț Româno-Britanică, printre semnatari
Scrisoarea este susținută de 15 organizații, printre care Camera de Comerț Româno-Britanică (BRCC), British Chambers of Commerce din Regatul Unit și camerele britanice de comerț din Germania, Țările de Jos, Belgia și UE, Spania, Italia, Irlanda, Portugalia, Cehia, Danemarca, Luxemburg, Slovenia și Polonia, alături de Camera de Comerț și Industrie Franco-Britanică.
Pentru companiile europene, miza viitoarelor reguli „Made in Europe” nu este, așadar, doar originea formală a unui produs. Discuția privește și cât de mult din actualele lanțuri de producție UE–Marea Britanie vor putea continua să funcționeze în aceleași condiții odată cu noile politici industriale europene.