Autoritățile au lansat un sondaj public prin care românii pot contribui la pregătirea viitoarei Strategii Naționale de Securitate Cibernetică a României pentru perioada 2027-2032.
Chestionarul este derulat de Directoratul Național de Securitate Cibernetică (DNSC) și poate fi completat AICI, pe platforma EUSurvey a Comisiei Europene.
Consultarea a fost pregătită chiar înaintea atacului cibernetic care a blocat sistemele Agenției Naționale de Cadastru și Publicitate Imobiliară (ANCPI). Versiunea publică a formularului este datată 13 iulie 2026, iar sistemele ANCPI au devenit nefuncționale începând din 14 iulie.
Este o coincidență de calendar. Nu există indicii că sondajul ar fi fost lansat ca reacție la incidentul de la Cadastru. Atacul a arătat însă, aproape simultan, de ce întrebările puse în cadrul consultării nu sunt unele abstracte.
O firmă își poate proteja propriile calculatoare, servere, conturi și baze de date. Nu poate proteja însă în locul statului Cadastrul, administrația fiscală, Registrul Comerțului sau alte platforme publice de care depinde pentru a încheia tranzacții, a obține documente ori a respecta termene legale.
Atacul de la Cadastru a mutat riscul cibernetic în economia reală
Atacul din 14 iulie a făcut indisponibile sistemele informatice ale ANCPI, inclusiv aplicația e-Terra, utilizată pentru operațiunile de cadastru și carte funciară.
StartupCafe.ro a relatat despre cea mai amplă întrerupere tehnică din istoria instituției.
Blocajul nu a rămas în interiorul unei instituții. A afectat notari, cadastrişti, agenții imobiliare, dezvoltatori, bănci, cumpărători și alte persoane sau companii implicate în tranzacțiile imobiliare.
În cazul locuințelor noi, incidentul s-a suprapus și peste apropierea termenului de 31 iulie 2026 pentru finalizarea unor tranzacții cu TVA de 9%. StartupCafe.ro a arătat că dezvoltatorii imobiliari riscă să rămână cu locuințele în stoc și cu noi costuri dacă tranzacțiile nu pot fi încheiate la timp.
O analiză ulterioară a estimat că unii cumpărători ar putea ajunge să plătească până la 14.000 EUR în plus, dacă pierd posibilitatea aplicării cotei reduse de TVA.
Aplicațiile ANCPI sunt acum migrate în Cloudul Guvernamental, operațiunea fiind coordonată de Serviciul de Telecomunicații Speciale.
La câteva zile după incidentul de la Cadastru, un server al Direcției Fiscale Brașov a fost, de asemenea, afectat de un malware de tip troian, iar site-ul instituției a fost deconectat temporar.
Astăzi pot fi afectate tranzacțiile imobiliare sau serviciile fiscale ale unui oraș. Mâine poate deveni indisponibilă o platformă folosită pentru autorizații, achiziții publice, raportări obligatorii sau accesarea unor finanțări.
Ce vor autoritățile să afle de la români
Sondajul deschis pentru Strategia Națională de Securitate Cibernetică 2027-2032 conține întrebări despre profilul respondenților, percepția riscurilor, experiența și nivelul de pregătire în fața incidentelor cibernetice.
Formularul cuprinde întrebări cu răspuns unic sau multiplu, evaluări numerice și două câmpuri în care participanții pot formula răspunsuri libere.
Tocmai aceste spații deschise le permit cetățenilor să depășească răspunsurile generale despre fraude, parole sau viruși și să semnaleze probleme observate direct în activitatea lor.
Printre întrebările la care publicul poate contribui în mod real se numără:
Ce obligații de continuitate ar trebui să aibă instituțiile publice?
Nu este suficient ca o instituție să cumpere produse de securitate. Trebuie stabilit și cât timp poate rămâne indisponibil un serviciu esențial și în cât timp trebuie restaurate sistemele după un atac.
Cât de des ar trebui testate copiile de siguranță și planurile de recuperare?
Existența unui backup nu garantează că datele și aplicațiile pot fi restaurate rapid. Strategia ar putea prevedea testări periodice, audituri independente și termene clare de recuperare.
Cine răspunde pentru pierderile produse de căderea unei platforme publice?
Atunci când o instituție nu poate furniza un document sau procesa o operațiune, firma sau cetățeanul poate rata un termen, poate pierde o tranzacție ori poate suporta penalități. În prezent, costul economic este transferat adesea către utilizator, fără un mecanism clar de răspundere sau despăgubire.
Ar trebui suspendate automat termenele legale când sistemele statului nu funcționează?
O companie nu ar trebui sancționată pentru nedepunerea unui document sau neîndeplinirea unei obligații atunci când platforma publică necesară este indisponibilă. Strategia ar putea include un mecanism prin care termenele sunt prelungite automat în cazul incidentelor confirmate.
Cum trebuie informați cei afectați de un atac?
Instituțiile comunică frecvent că există o „problemă tehnică”, fără să precizeze amploarea incidentului, serviciile afectate și durata estimată a blocajului. Firmele nu își pot reorganiza activitatea dacă nu primesc informații clare și actualizate.
Care sunt instituțiile a căror cădere poate bloca un sector economic întreg?
Cadastrul este un exemplu. Alte sisteme publice sunt utilizate pentru înființarea firmelor, plata taxelor, depunerea declarațiilor, autorizarea activităților, achiziții publice sau accesarea fondurilor europene. Strategia ar putea identifica aceste dependențe economice și le-ar putea trata drept infrastructuri critice, chiar dacă nu toate sunt încadrate astfel în prezent.
Cât de dependent este statul de un singur furnizor sau de sisteme informatice vechi?
Participanții pot cere informații și măsuri privind infrastructura învechită, fragmentarea contractelor între mai mulți furnizori, lipsa interoperabilității și responsabilitatea pentru mentenanța sistemelor.
Ar trebui instituțiile să publice periodic cât de pregătite sunt?
Fără a dezvălui vulnerabilități tehnice, autoritățile ar putea raporta public dacă au planuri de continuitate, dacă au testat restaurarea sistemelor și dacă au remediat problemele descoperite la audituri.
Îți protejezi firma, dar nu poți proteja instituția de care depinzi
În ultimii ani, companiilor li s-a cerut să investească în securitate informatică, să își pregătească angajații, să controleze accesul la date și să raporteze incidentele.
Riscul unei afaceri nu se oprește însă la marginea propriei rețele.
O companie poate respecta toate regulile și poate fi bine protejată. Dacă o instituție publică vulnerabilă îi blochează o tranzacție, un certificat, o autorizație sau respectarea unui termen legal, pierderea ajunge tot la firmă.
Atacul asupra Cadastrului arată astfel o problemă mai largă decât protecția unei singure instituții: securitatea cibernetică a statului a devenit o condiție pentru continuitatea economiei.
Antreprenorii nu trebuie să răspundă sondajului în numele unei firme sau al unei organizații. Pot participa ca cetățeni. Experiența lor le permite însă să arate autorităților cum o vulnerabilitate digitală se transformă în contracte blocate, termene ratate, costuri suplimentare și pierderi pe care nu le poate controla nimeni din afara instituției atacate.
Sondajul pentru pregătirea Strategiei Naționale de Securitate Cibernetică 2027-2032 poate fi completat AICI.