În România, firmele și alți angajatori nu pot fi amendați, în acest moment, pentru încălcarea prevederilor directivei UE de transparență a salariilor, în lipsa unei legi interne de transpunere în legislația națională a directivei europene, deși actul normativ UE a intrat în vigoare de aproape o lună, relevă un răspuns transmis de Ministerul Muncii la solicitarea StartupCafe.
Directiva (UE) 2023/970 (a Parlamentului European și a Consiliului din 10 mai 2023 de consolidare a aplicării principiului egalității de remunerare pentru aceeași muncă sau pentru o muncă de aceeași valoare între bărbați și femei prin transparență salarială și mecanisme de asigurare a respectării legii) a intrat în vigoare de la 7 iunie 2026, dar deocamdată în România nu poate produce obligații pentru patroni.
„În prezent, prevederile Directivei nu sunt direct aplicabile în România și da, în absența unei legi interne de transpunere, obligațiile instituite nu produc efecte în sarcina angajatorilor”, a comunicat Ministerul Muncii, pentru comunitatea antreprenorială StartupCafe.
Potrivit Ministerului Muncii, „transpunerea actelor comunitare (printre care si directivele UE) reprezintă un proces obligatoriu prin care statele membre ale Uniunii Europene integrează prevederile directivelor europene în legislația lor națională”.
În cadrul acestui proces de transpunere a directivelor UE în legislația națională, „pentru conformitate, trebuie să se asigure parcurgerea următoarelor etape”, a menționat ministerul:
- „Adoptarea: statele membre UE trebuie să adopte acte normative interne (legi, ordonanțe de urgență sau hotărâri de guvern) care să transpună prevederile Directivei.
- Transpunerea cu întârziere sau incompletă poate atrage proceduri de infringement din partea Comisiei Europene.
- Notificarea: guvernele naționale au obligația de a comunica Comisiei Europene măsurile naționale adoptate”.
În 30 martie 2026, când ministru încă era Florin Manole de la PSD, Ministerul Muncii a inițiat un proiect de lege privind transparența salarială și consolidarea aplicării principiului egalității de remunerare între femei și bărbați pentru o muncă egală sau o muncă de valoare egală, precum și pentru modificarea și completarea unor acte normative.
Ulterior, Ministerul Muncii, Familiei, Tineretului și Solidarității Sociale a transmis proiectul de lege în Parlamentul României, pentru a fi preluat ca inițiativă parlamentară. 8 parlamentari de la PSD, PNL, UDMR și USR au semnat inițiativa legislativă, înregistrată la Senat pe data de 17 iunie 2026.
Camera Deputaților este forul decizional privind Propunerea legislativă privind transparența salarială și consolidarea aplicării principiului egalității de remunerare între femei și bărbați pentru o muncă egală sau o muncă de valoare egală, precum și pentru modificarea și completarea unor acte normative.
Până pe 31 august 2026, senatorii și deputații au vacanță parlamentară, iar următoarea sesiune începe abia în septembrie, deci transpunerea directivei transparenței salariale în legislația din România mai are de așteptat. Nici Guvernul nu poate da ordonanțe, pentru că a fost demis prin moțiune de cenzură.
Propunerea de lege prevede, printre altele, amenzi de până la 30.000 de lei pentru firme și alți angajatori pentru discriminare salarială pe același post.
Amenzile de până la 30.000 lei pentru firmele contraveniente mai au de așteptat
Potrivit casei de avocatură Grecu Partners, principalele riscuri pentru angajatori, în cadrul propunerii de lege de transpunere a directovei UE de transparență salarială, sunt reclamațiile formulate de salariați privind diferențele de remunerare, controalele autorităților, litigiile pentru discriminare salarială, plata unor despăgubiri și obligația de a corecta diferențele salariale constatate.
Un exemplu prezentat de avocații Grecu Partners arată că doi specialiști în marketing pot avea salarii de 6.000 de lei și 8.500 de lei dacă unul dintre ei are o experiență profesională semnificativ mai mare, coordonează colegi și gestionează proiecte mai complexe.
În schimb, dacă atribuțiile, experiența și responsabilitățile sunt similare, iar compania nu poate demonstra motive obiective pentru diferența de remunerare, situația poate genera reclamații sau litigii privind discriminarea salarială.
„Faptul că doi angajați aflați pe aceeași poziție au salarii diferite nu reprezintă, în sine, o încălcare a legii. Problema apare atunci când compania nu poate explica și demonstra de ce există acea diferență. În lipsa unei documentări adecvate, riscul de contestare crește semnificativ”, arată avocata Elena Grecu.
Dar, așa cum arată acum Ministerul Muncii, în acest moment, firmele nu riscă sancțiuni, pentru că proiectul de lege este abia la început în Parlament.
„Seminare și activități de informare adresate angajatorilor din sectorul public și privat”
Între timp, autoritățile s-au apucat să facă demersuri tehnice pentru aplicarea directivei de transparență salarială.
Agenția Națională pentru Egalitate de Șanse, din subordinea Ministerului Muncii, are calitatea de beneficiar în cadrul proiectului “Automatizarea proceselor de lucru în administrația publică”, parte a Investiției I18 din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) – Transformarea digitală și adoptarea tehnologiei de automatizare a proceselor de lucru în administrația publică implementat de către Autoritatea pentru Digitalizarea României și consorțiul de implementare având ca lider Software Imagination & Vision.
În cadrul acestui proiect, la Proces 2 se urmărește automatizarea procesului de colectare, centralizare și gestionare a datelor aferente mecanismului de raportare prevăzut de Directiva (UE) 2023/970 privind transparența salarială, prin dezvoltarea unei soluții operaționale bazate preponderent pe automatizarea fluxurilor de transmitere, prelucrare și evidență a informațiilor raportate de angajatori.
Într-o primă etapă, ANES va realiza o informare publică prin intermediul site-ului instituțional și al canalelor de comunicare (ex. Facebook), prin care angajatorii vor fi invitați să descarce modelul standard de raportare privind transparența salarială, a menționat Ministerul Muncii, pentru StartupCafe.
Modelul de raport va fi pus la dispoziție în format Excel structurat, astfel încât să poată fi completat de către angajatori și transmis ulterior către o adresă de e-mail dedicată (ex. raportare.transparenta@anes.gov.ro).
Potrivit Ministerului Muncii„această adresă de e-mail va fi conectată la roboțel, care va avea următoarele funcționalități principale”:
• preluarea automată a e-mailurilor primite;
• identificarea și extragerea informațiilor-cheie din raport (ex. denumirea angajatorului, CUI, sediul social, cod CAEN, sector de activitate);
• deduplicarea înregistrărilor pe baza CUI;
• crearea și actualizarea unei baze de date cu angajatorii care au transmis raportări;
• arhivarea documentelor primite și asocierea acestora cu înregistrările corespunzătoare.
Tot ANES a depus și un proiect de 492.000 EUR în cadrul Programului CERV – Citizens, Equality, Rights and Values al Uniunii Europene, proiectul „PayTransRO – Supporting the implementation of the provisions of the Pay Transparency Directive in Romania”.
Proiectul are ca obiectiv principal sprijinirea implementării Directivei (UE) 2023/970 privind transparența salarială și aplicarea principiului „salariu egal pentru muncă egală sau muncă de valoare egală” între femei și bărbați.
În cazul aprobării pentru finanțare, proiectul va fi implementat de ANES, în parteneriat cu Secretariatul General al Guvernului (SGG) și Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene (MIPE). Durata de implementare este de 24 de luni, iar bugetul estimat este 492.608,74 Euro.
Proiectul urmărește „consolidarea capacității instituționale privind aplicarea Directivei europene, creșterea gradului de conștientizare în rândul angajatorilor și angajaților și dezvoltarea unor instrumente concrete care să sprijine transparența salarială și prevenirea discriminării salariale pe criteriul de gen”, potrivit Ministerului Muncii.
În acest sens, proiectul își propune realizarea unei„ analize/diagnoze naționale privind situația transparenței salariale în România”.
Banii vor mai fi cheltuiți și cu „organizarea de seminare și activități de informare adresate angajatorilor din sectorul public și privat, precum și dezvoltarea unui instrument digital de raportare privind structurile salariale și diferențele de remunerare între femei și bărbați”, conform sursei citate.
Printre principalele activități prevăzute în proiect se numără:
• elaborarea unei analize de diagnostic privind transparența salarială în România;
• organizarea a patru seminare și activități de conștientizare dedicate angajatorilor, sindicatelor și organizațiilor patronale;
• implementarea unei campanii online de informare și promovare a principiului egalității salariale;
• dezvoltarea unui instrument digital de raportare și monitorizare a diferențelor salariale;
• organizarea unei conferințe finale pentru prezentarea rezultatelor și formularea de recomandări de politici publice.
Totodată, în privința elaborării de ghiduri/ instructiuni/ recomandari/ instrumente/metodologii pentru stabilirea unor criterii obiective și neutre din punctul de vedere al sexului lucrătorului care stau la baza evaluării unei situații comparabile în ceea ce privește valoarea muncii, ANES „va demara formalitățile necesare pentru constituirea unui Grup de lucru, imediat după aprobarea și publicarea viitoarei legi în Monitorul Oficial.
Viitoarea lege va constitui baza legală pentru mandatul grupului de lucru interinstituțional, iar rezultatul lucrărilor se va concretiza prin emiterea unui ordin de ministru, conform “art. 9, (4) Metodologia de raportare, formatul standard al raportării și termenele exacte se stabilesc prin ordin al ministrului muncii, familiei, tineretului și solidarității sociale, la propunerea Agenției Naționale pentru Egalitatea de Șanse între Femei și Bărbați.” Art. 10, (8) În vederea sprijinirii angajatorilor cu mai puțin de 250 de lucrători și a reprezentanților lucrătorilor, Agenția Națională pentru Egalitatea de Șanse între Femei și Bărbați oferă asistență de specialitate și pune la dispoziție metodologii, suport logistic și alte tipuri de materiale informative”.