8 din 10 cetățeni consideră că impozitarea în România este excesivă, semn că relația dintre contribuabil și stat rămâne dominată de frustrare și neîncredere, potrivit unui studiu transmis, miercuri, StartupCafe.ro, care mai evidențiază părerea românilor că statul oferă prea puține beneficii pentru cât cere.
Percepția că statul cere tot mai mult, dar oferă prea puțin vizibil în schimb: servicii publice greu accesibile, administrație lentă, infrastructură insuficientă și beneficii care nu se simt direct în viața de zi cu zi.
Datele apar într-un studiu național realizat de Centrul de Formare APSAP, în perioada august 2025 - iunie 2026, privind percepția românilor asupra administrației publice, birocrației, fiscalității, economiilor personale și relației dintre stat, cetățean și mediul privat.
O altă direcție importantă a studiului a vizat zona de fiscalitate și felul în care aceasta este percepută de români în perioada august 2025 - prezent. Respondenții nu mai simt doar presiunea unor taxe mai mari, ci trăiesc tot mai apăsat sentimentul că plătesc mai mult și primesc mai puțin, arată datele.
Creșterea cotei standard de TVA la 21%, scumpirile la energie și combustibil, majorarea unor costuri asociate locuirii și extinderea poverii fiscale asupra mai multor categorii de venituri au accentuat o stare de oboseală economică și de frustrare socială.
81,7% dintre respondenți consideră că impozitarea din România este excesivă, doar 11,2% cred contrariul, iar 7% nu știu ce să răspundă.
În același timp, doar 20,2% cred că politicile fiscale actuale ale României se îndreaptă într-o direcție bună, în timp ce 50,6% spun răspicat că direcția este greșită, iar 29,3% nu mai reușesc nici măcar să identifice o direcție clară.
Respondenții transmit un mesaj simplu: românii resping lipsa de echilibru. Oamenii ar accepta mai ușor taxarea dacă ar vedea mai multă eficiență, mai multă rigoare și mai mult respect pentru banii colectați. În schimb, percepția dominantă este că cetățeanul plătește tot mai scump, în timp ce statul livrează tot mai puțin. Iar această frustrare devine cu atât mai puternică atunci când, în paralel cu apelurile la austeritate pentru populație, apar discuții despre privilegii, indemnizații și creșteri pentru demnitari.
Românii cred că statul nu încurajează mediul privat
Nici relația dintre stat și mediul de afaceri nu stă mai bine. 71,9% dintre respondenți spun că instituțiile statului nu încurajează mediul privat și nu susțin dezvoltarea economică a țării. Doar 12,3% cred contrariul, iar 15,8% nu pot evalua clar situația.
Acest rezultat spune foarte mult despre ruptura dintre administrație și economia reală, consideră APSAP. Antreprenorul român are sentimentul că este finanțatorul statului de serviciu: bun la plată, bun la control, bun la conformare, rareori tratat ca motor autentic al dezvoltării.
Poate cel mai apăsător capitol este cel legat de economiile personale. Datele arată limpede că românii nu mai economisesc pentru viitor, ci consumă rezervele pentru a putea trece de prezent.
39,1% spun că, în ultimele 12 luni, au fost nevoiți să folosească economiile strânse anterior. Alți 15,1% afirmă că au rămas fără economii. 18,4% spun că veniturile și cheltuielile s-au echilibrat, ceea ce, tradus în limbajul vieții de zi cu zi, înseamnă că banii se termină odată cu luna. Doar 22,5% au reușit să economisească puțin, iar un procent infim, de doar 4,9%, afirmă că economisesc mai mult decât înainte. Așadar, peste jumătate dintre respondenți fie au intrat deja în economii, fie le-au epuizat complet.
Din perspectiva veniturilor, cea mai numeroasă categorie este reprezentată de persoanele care câștigă între 5.001 și 7.000 de lei net lunar, acestea reprezentând 25,1% din totalul respondenților.
- 25,1% – venituri nete lunare între 5.001 și 7.000 lei
- 16,9% – venituri nete lunare între 4.001 și 5.000 lei
- 15,1% – venituri nete lunare între 7.001 și 9.000 lei
- 12,2% – venituri nete lunare între 3.001 și 4.000 lei
- 9,9% – venituri nete lunare de sub 3.000 lei
Iar atunci când supraviețuirea devine norma, statul ar trebui să intre în alertă. O societate în care oamenii trăiesc din rezerve, își amână planurile, renunță la confort și se raportează la fiecare nouă taxă ca la o lovitură este o societate care se apără și nu construiește. În România de astăzi, tot mai mulți cetățeni au sentimentul că muncesc, în primul rând, ca să își plătească obligațiile, iar abia apoi, dacă mai rămâne ceva, să și trăiască, spun experții APSAP.
Ce cred românii despre economia subterană
Foarte sugestive sunt și răspunsurile privind economia subterană. Doar 5,6% dintre respondenți cred că în ultimii doi ani s-au făcut progrese semnificative în combaterea economiei la negru. 29,6% admit că există unele progrese, dar lente.
În schimb, 34,9% spun că situația a rămas aproximativ la fel, 21,1% cred că economia subterană este încă foarte răspândită, iar 8,8% merg și mai departe, afirmând că fenomenul chiar s-a accentuat.
Statul devine tot mai exigent cu cei care declară, plătesc și se conformează, dar nu reușește să convingă publicul că îi prinde cu adevărat pe cei care ocolesc sistemul. Iar când cetățeanul onest are impresia că el este controlat la sânge, în timp ce economia gri rămâne bine-mersi în picioare, apare inevitabil sentimentul de nedreptate.
Zona de fiscalitate din acest studiu spune o poveste incomodă, dar clară: românii se simt tot mai apăsați de taxe, tot mai puțin protejați de stat, tot mai vulnerabili financiar și tot mai puțin convinși că banii publici se întorc la ei sub formă de servicii, infrastructură sau siguranță economică.
Când 8 din 10 spun că taxarea este excesivă, 71,9% cred că statul nu susține mediul privat și peste jumătate dintre respondenți recunosc că au intrat deja în economii sau au rămas fără ele, mesajul este că pentru foarte mulți români, povara fiscală este o apăsare zilnică.
44,7% dintre respondenți cred că modificările impuse sau recomandate de Uniunea Europeană sunt benefice pentru cetățeni și contribuie, în mare parte, la îmbunătățirea legislației și a vieții oamenilor. În oglindă, 33,8% spun că unele măsuri sunt în defavoarea cetățenilor, 9% cred că legislația națională ar trebui să fie independentă de influența UE, iar 12,5% nu sunt siguri.
La studiu au participat 3.308 persoane din toate regiunile României, respondenții fiind cursanți ai Centrului de Formare APSAP, înscriși la programe de perfecționare autorizate sau recunoscute, după caz, de Ministerul Muncii și Ministerul Educației, prin Comisia de Autorizare a Furnizorilor de Formare Profesională a Adulților a Municipiului București, de Directoratul Național de Securitate Cibernetică și de Autoritatea Națională de Management al Calității în Sănătate.
Rezultatele trebuie interpretate ca o analiză a percepției unui public adult, activ profesional și interesat de dezvoltare profesională, nu ca un sondaj sociologic reprezentativ pentru întreaga populație a României.