Septembrie este cunoscută, an de an, ca fiind luna în care crește cererea de locuințe cu chirie în București și alte orașe mari din România și poate este util ca românii care fac un ban din aceste chirii să cunoască impozitele și alte obligații legale în domeniu. StarupCafe trece în revistă câteva aspecte fiscale și legale privind închirierea apartamentelor pe termen lung:
Ce taxe vrea ANAF de la proprietarii care își dau în chirie apartamentele
Sarcinile fiscale pentru proprietarii care fac contracte de închiriere a locuinței sunt impozitul și, peste un anumit prag valoric, contribuțiile sociale de sănătate (CASS).
Impozitul la închiriere este de 8% pe an, pentru că din cota de impozitare de 10% se deduc (se scad) cheltuieli forfetare de 2 puncte procentuale.
Dacă propietarul persoană fizică închiriază către un chiariaș tot persoană fizică, atunci propietarul depune declarația unică. Impozitul la ANAF se plătește în anul următor, până la 25 mai.
Declarația unică (formularul 212) se depune, de către proprietar, la ANAF, în termen de 30 de zile de la încheierea/încetarea contractului de închiriere, respectiv până pe 25 mai a fiecărui an pentru contractele în curs.
În mod normal, la contractele de închiriere în lei, declarația unică depusă la închierea contractului ar trebui să fie definitivă. Dar în practică sunt cazuri în care chiriașii tot vin și pleacă, unii își respectă contractele, alții le încalcă, pleacă înainte de termenul asumat, sunt și cazuri de chiriași rău-platnici, pot apărea mereu incidente de plată în contractele de închiriere. Astfel, declarația unică depusă la semnarea contractului este de fapt una estimativă, iar proprietarul trebuie să depună declarația unică rectificativă anul următor, până la 25 mai, pentru veniturile încasate efectiv în anul de referință.
Și la chiria în valută, prima declarație unică este estimativă, iar anul următor se depune DU rectificativă, cu venitul ajustat conform cursului valutar. La chiriile în valută, suma estimativă care se trece în declarația unică se calculează în lei la cursul BNR din ziua precedentă depunerii declarației, dar în anul următor proprietarul depune declarația unică rectificativă și calculul chiriei încasate se reface la cursul mediu BNR din anul în care s-a realizat venitul.
În plus, proprietarul depune, la organul fiscal competent, și formularul 168 (cu contractul atașat), pentru înregistrarea contractului de închiere la ANAF, în termen de cel mult 30 de zile de la semnarea acestuia. La încetarea sau modificarea contractului de închiriere se depune iarăși formularul 168, cu mențiunile respective bifate în declarație. Când chiriașul pleacă înainte de termenul din contract, este nevoie ca acesta să facă o cerere de reziliere anticipată a contractului de închiriere și să i-o dea proprietarului, pentru a fi atașată la declarația 168 pentru încetarea contractului. Dacă chiriașul pleacă pur și simplu și refuză să semneze acea solicitare de reziliere a contractului, proprietarul se vede nevoit să se ducă la poștă, să trimită chiriașului, pe adresa de domiciliu, o notificare cum că i-a fost reziliat contractul pentru că a plecat. Acea notificare împreună cu dovada plății serviciului de expediere de la Poștă se atașează la formularul 168 bifat pentru încetarea contractului. Acestea au fost cazuri concrete în care așa au fost îndrumați proprietarii de către personalul de la ANAF.
Aici vorbim despre chiriile pe termen lung, pentru că în cazul închirierii în scop turistic și al arendei NU trebuie înregistrat contract prin formularul 168.
O noutate introdusă din anul 2024 se referă la cazurile cu chiriași-firme. Dacă un proprietar-persoană fizică dă în chirie un apartament către un chiriaș-personă juridică, atunci chiriașul-persoană juridică este cel care reține impozitul la sursă și îl plătește mai departe la ANAF. La contractele de închiriere în valută încheiate cu un chiriaș-firmă, venitul brut se determină pe baza cursului de schimb comunicat de Banca Națională a României (BNR), din ziua precedentă celei în care se efectuează plata.
Chiriașul-firmă - care reține impozitul la momentul plății venitului către proprietarul-persoană fizică - îl declară prin formularul 100 - Declarație privind obligațiile de plată la bugetul de stat, până la data de 25 a lunii următoare celei în care a fost reținut.
CASS- situația în care, dacă mărești chiria, pierzi de fapt din venit
Acum, să trecem și la CASS- contribuția la asigurările sociale de sănătate. Proprietarii care obțin venituri din chirii în valoare anuală impozabilă de cel puțin 6 sau 12 sau 24 de salarii minime brute pe țară, după caz, plătesc și CASS.
Salariul minim brut luat în considerare este cel care este în vigoare la termenul de depunere a declaratiei unice, adică la 25 mai din anul în care s-au obținut veniturile respective. Pentru veniturile din chirii din anul 2024, salariul minim brut luat în considerare este de 3.300 de lei (deci nu cel actual, de 3700 de lei, care a fost introdus începând cu luna iulie 2024).
Proprietarii care obțin venituri din chirii plătesc CASS la o bază anuală de calcul de 6, 12 sau 24 de salarii minime brute pe țară, după caz, dacă estimează pentru anul curent venituri a căror valoare cumulată este cel puțin egală cu 6 salarii minime brute.
Cota CASS este de 10% dintr-o bază anuală de calcul stabilită astfel:
- a) nivelul a 6 salarii minime brute pe țară, în cazul veniturilor realizate cuprinse între 6 salarii minime brute pe țară inclusiv şi 12 salarii minime brute pe țară;
- b) nivelul de 12 salarii minime brute pe țară, în cazul veniturilor realizate cuprinse între 12 salarii minime brute pe țară inclusiv şi 24 de salarii minime brute pe țară;
- c) nivelul de 24 de salarii minime brute pe țară, în cazul veniturilor realizate cel puțin egale cu 24 de salarii minime brute pe țară.
Pentru CASS, s-a menținut obligația depunerii declarației unice de către proprietarii-persoane fizice, indiferent dacă au chiriaș o altă personaă fizică sau o firmă.
Pentru determinarea pragului la CASS se cumulează:
- veniturile din chirii
- drepturi de proprietate intelectuală,
- asocierea cu o persoană juridică
- câștigul net din investiții,
- activități agricole, silvicultură și piscicultură,
- alte surse de venit.
Exemple de calcul impozit și CASS la chirie - cum câștigăm mai puțin, deși încasăm mai mult de la chiriaș:
Să spunem că am o garsonieră în București și o închiriez cu 2.000 de lei pe lună (sau 400 de euro, dar stabilesc prețul în lei de la bun început, să fie mai simplu):
(12 luni X 2000 lei) X 8%= 1.920 lei impozit pe venit, dacă am încasat chirie pe tot parcursul anului, ceea ce înseamnă 160 de lei pentru fiecare lună.
Dacă am pus o chirie cu numai 100 de lei mai mare, depășesc plafonul minim de la CASS pe anul 2024. În acest caz, chiriașul pierde 100 de lei pe lună, dar proprietarul nu câștigă acești bani, pentru că îi ia statul, sub formă de contribuție la sănătate.
Pe anul 2024, plafonul minim pentru trecerea la plata CASS este de 6 salarii minime brute, adică 6 X 3.300= 19.800 lei. Aceasta înseamnă că valoarea chiriei lunare din contract, pe care o primește proprietarul de la chiriaș, trebuie să fie sub pragul de 2.062,5 lei pentru a nu plăti CASS.
La o chirie de 2.100 de lei pe lună, impozitul este de 168 de lei, iar CASS 198 de lei pentru fiecare lună. Prin urmare, chiriașul pierde 100 de lei, iar proprietarul pierde și el 106 lei.
Reamintim că pentru veniturile din anul 2024, salariul minim de 3.300 de lei. Pragul cel mai de sus, peste care valoarea CASS suportată de proprietar rămâne aceeași, este de 3.300 lei X 24= 79.200 lei.
O situație particulară o reprezintă cei care pe lângă veniturile din chirii vor obține începând cu 1 ianuarie 2024 și alte venituri supuse contribuției la sănătate, după cum a explicat anul trecut, pentru StartupCafe, Daniel Sandu, managing partner în firma de consultanță și contabilitate D&C Conta. Ne referim la venituri din activități independente (PFA, PFI, societăți civile, întreprinderi individuale, întreprinderi familiale).
Prin modificările aduse de Legea nr. 296/2023 recent publicată în Monitorul Oficial, aceștia vor datora încă o dată contribuția la asigurările sociale de sănătate calculată separat la venitul net anual obținut, fără să se mai țină cont de plafoanele de 6-12-24 de salarii minime, baza de calcul fiind (totuși) limitată la nivelul a 60 de salarii minime pe economie. Pot exista astfel situații în care un contribuabil să datoreze CASS la nivelul a 84 de salarii minime pe economie (60 pentru veniturile din activități independente și 24 pentru veniturile din închirieri). Iar dacă respectivul mai are și un contract individual de muncă, mai plătește CASS și pentru salariul respectiv.
Pragul valoric pentru plata CASS se va mări, în cifre absolute, pentru veniturile care vor fi obținute începând cu anul 2025, astfel încât proprietarii care încep acum un contract de închiriere vor avea condiții ceva mai avantajoase pentru a pune un preț mai mare, astfel încât să se încadreze în pragurile CASS.
Deja de la 1 iulie 2024, salariul minim brut pe economie a crescut la 3.700 de lei, așa că, din start, pentru veniturile încasate în 2024 primul prag, de 6 salarii minime crește la 22.200 de lei, dar se majorează și CASS (la 2.200 de lei pentru cei care intră în primul interval de plată). Dar este posibil ca Guvernul să crească salariul minim încă o dată (în virtutea prevederilor privind salariul minim european), la început de an 2025, așa că pragurile CASS ar putea crește și mai mult.
Descarcă de AICI Ghidul ANAF pentru chirii.
Pe lângă taxele către ANAF, proprietarii mai plătesc și impozitul local pe proprietate, stabilit de autoritățile locale, în limitele Codului fiscal.
Luiza Daneliuc, expert contabil, a făcut un tutorial video privind chiriile:
Obligații legale pentru proprietari și chiriași - de la evacuare la garanție și alte aspecte legate de contractele de închiriere
Codul civil, Codul de procedură civilă, Legea locuinței și ordonanța pentru protecția chiriașilor stabilesc o serie de drepturi și obligații pentru proprietari și chiriași, în România.
Contractele de închiriere sunt denumite oficial contracte de locațiune, conform Codului civil, care definește aceste înțelegeri între proprietari și chiriași:
Locaţiunea este contractul prin care o parte, numită locator, se obligă să asigure celeilalte părţi, numite locatar, folosinţa unui bun pentru o anumită perioadă, în schimbul unui preţ, denumit chirie (art. 1777 din Codul Civil).
Pentru detalii, avem secțiunea V a Codului Civil. Scurtă selecție de prevederi:
- Articolul 1.804. Obligaţia de a permite examinarea bunului. Locatarul (chiriașul) este obligat să permită examinarea bunului de către locator (proprietar) la intervale de timp rezonabile în raport cu natura şi destinaţia bunului, precum şi de către cei care doresc să îl cumpere sau care, la încetarea contractului, doresc să îl ia în locaţiune, fără însă ca prin aceasta să i se cauzeze o stânjenire nejustificată a folosinţei bunului.
- Articolul 1.825. Denunţarea închirierii încheiate pe durată determinată. Dacă închirierea este pe durată determinată, locatarul poate denunţa unilateral contractul prin notificare, cu respectarea unui termen de preaviz de cel puţin 60 de zile.
- Articolul 1.831. Evacuarea chiriaşului. Dacă prin lege nu se prevede altfel, evacuarea chiriaşului se face în baza unei hotărâri judecătoreşti. Chiriaşul este obligat la plata chiriei prevăzute în contract până la data eliberării efective a locuinţei, precum şi la repararea prejudiciilor de orice natură cauzate locatorului până la acea dată.
Codul de procedură civilă stabilește anumite restricții la evacuarea chiriașilor:
- Articolul 896. Termen de executare. (1) Nicio evacuare din imobilele cu destinație de locuință nu poate fi făcută de la data de 1 decembrie și până la data de 1 martie a anului următor, decât dacă creditorul (proprietarul) face dovada că, în sensul dispozițiilor legislației locative, el și familia sa nu au la dispoziție o locuință corespunzătoare ori că debitorul (chiriașul) și familia sa au o altă locuință corespunzătoare în care s-ar putea muta de îndată. (2) Dispozițiile alin. (1) nu se aplică în cazul evacuării persoanelor care ocupă abuziv, pe căi de fapt, fără niciun titlu, o locuință și nici celor care au fost evacuați pentru că pun în pericol relațiile de conviețuire sau tulbură în mod grav liniștea publică.
Legea 114/1996 privind locuințele prevede obligațiile proprietarilor și ale chiriașilor:
- Articolul 23. În cazul în care părțile nu convin asupra reînnoirii contractului de închiriere, chiriașul este obligat să părăsească locuința la expirarea termenului contractual.
- Articolul 24. Rezilierea contractului de închiriere înainte de termenul stabilit se face în următoarele condiții:
a) la cererea chiriașului, cu condiția notificării prealabile într-un termen de minimum 60 de zile;
b) la cererea proprietarului, atunci când:
– chiriașul nu a achitat chiria cel puțin 3 luni consecutiv;
– chiriașul a pricinuit însemnate stricăciuni locuinței, clădirii în care este situata aceasta, instalațiilor, precum și oricăror alte bunuri aferente lor, sau dacă înstrăinează fără drept părți ale acestora;
– chiriașul are un comportament care face imposibilă conviețuirea sau impiedică folosirea normala a locuinței;
– chiriașul nu a respectat clauzele contractuale;
c) la cererea asociației de proprietari, atunci când chiriașul nu și-a achitat obligațiile ce-i revin din cheltuielile comune pe o perioada de 3 luni, dacă au fost stabilite, prin contractul de închiriere, în sarcina chiriașului.
- Articolul 28. Proprietarul are următoarele obligații:
a) să predea chiriașului locuința în stare normală de folosință;
b) să ia masuri pentru repararea și menținerea în stare de siguranta în exploatare și de funcționalitate a clădirii pe toata durata închirierii locuinței;
c) să intretina în bune condiții elementele structurii de rezistenta a clădirii, elementele de construcție exterioare ale clădirii (acoperiș, fatada, împrejmuiri, pavimente), curțile și grădinile, precum și spatiile comune din interiorul clădirii (casa scării, casa ascensorului, holuri, coridoare, subsoluri, scări exterioare);
d) să intretina în bune condiții instalațiile comune proprii clădirii (ascensor, hidrofor, instalații de alimentare cu apa, de canalizare, instalații de încălzire centrala și de preparare a apei calde, instalații electrice și de gaze, centrale termice, crematorii, instalații de colectare a deșeurilor, instalații de antena colectiva, telefonice etc.).
- Articolul 29. Chiriașul are următoarele obligații:
a) să efectueze lucrări de întreținere, reparații sau înlocuire a elementelor de construcții și instalații din folosința exclusiva;
b) să repare sau să inlocuiasca elementele de construcții și de instalații deteriorate din folosința comuna, ca urmare a folosirii lor necorespunzătoare, indiferent dacă acestea sunt în interiorul sau în exteriorul clădirii; dacă persoanele care au produs degradarea nu sunt identificate, cheltuielile de reparații vor fi suportate de cei care au acces sau folosesc în comun elementele de construcții, de instalații, obiectele și dotările aferente;
c) să asigure curățenia și igienizarea în interiorul locuinței și la părțile de folosință comuna pe toata durata contractului de închiriere;
d) să predea proprietarului locuința în stare normala de folosință, la eliberarea acesteia.
Obligațiile chiriașului cu privire la întreținerea și repararea spațiului închiriat se pastreaza și în cazul subinchirierii locuinței.
Ce trebuie să conțină un contract de închiriere
Conform art. 21 din Legea locuinței, închirierea locuințelor se face pe baza acordului dintre proprietar și chiriaș, consemnat prin contract scris, care se va înregistra la organele fiscale teritoriale și va cuprinde:
- a) adresa locuinței care face obiectul închirierii;
- b) suprafața locativa și dotările folosite în exclusivitate și în comun;
- c) suprafața curților și a grădinilor folosite în exclusivitate sau în comun;
- d) valoarea chiriei lunare, regulile de modificare a acesteia și modul de plata;
- e) suma plătită în avans în contul chiriei;
- f) locul și condițiile în care se realizează primirea și restituirea cheilor;
- g) obligațiile parților privind folosirea și întreținerea spatiilor care fac obiectul contractului;
- h) inventarul obiectelor și al dotărilor aferente;
- i) data intrării în vigoare și durata;
- j) condițiile privind folosința exclusiva și în comun a parților aflate în coproprietate;
- k) persoanele care vor locui impreună cu titularul contractului;
- l) alte clauze convenite intre părți.
Depozitul de garanție poate fi de maximum 3 chirii lunare
Ordonanța de urgență 40/1999 privind protecția chiriașilor și stabilirea chiriei pentru spațiile cu destinația de locuințe prevede condițiile în care proprietarul poate percepe chiriașului o garanție:
- Articolul 38. (1) Sumele stabilite în contractul de închiriere ca depozit de garanție pentru executarea obligațiilor locative ale chiriașului nu pot depăși chiria aferentă pentru o perioadă de 3 luni la nivelul anului respectiv. (2) În cazul în care chiria este plătită în avans pentru o perioadă mai mare de 3 luni, nu se mai constituie depozitul de garanție.
- Articolul 39. (1) Depozitul de garanție se restituie într-un interval maxim de 3 luni, începând cu data restituirii cheilor de către chiriaș. (2) Din acest depozit se pot retine, la restituire, sumele datorate proprietarului, sub rezerva justificarii acestora. (3) În cazul nerestituirii în termenul prevăzut, soldul depozitului de garanție produce dobânzile la vedere în favoarea chiriașului.
- Articolul 40. Sumele ce pot fi reținute de proprietar din depozitul de garanție sunt destinate acoperirii cheltuielilor pentru: a) reparația sau înlocuirea obiectelor sanitare, precum și pentru lucrările de construcții, care sunt în sarcina chiriașului; b) întreținerea curenta și reparațiile lunare la elementele de folosință comuna, care sunt în sarcina chiriașului; c) alte servicii realizate în folosul chiriașului, de care acesta a beneficiat pe perioada existenței contractului de închiriere și pe care nu le-a achitat.
Cei de la portalul de anunțuri Imobiliare.ro au făcut un model de contract de închiriere, care poate fi modificat în funcție de situația fiecăruia.
Lunile august și septembrie: acum își caută chiriașii apartamente cel mai mult
În fiecare an, chiriașii își caută mai degrabă locuințe în lunile august și septembrie, conform unui studiu realizat de Storia, în anul 2023, citat de StartupCafe.ro.
Cele mai populare luni pentru închirierea apartamentelor sunt august și septembrie, în care se realizează cu 56%, respectiv 57% mai multe contactări decât media. În ceea ce privește casele de închiriat, cele mai multe contactări au fost observate în luna iunie (+46%), urmată apoi de august (+34%), mai (+31%) și iulie (+26%).
În același timp, lunile în care s-au realizat cele mai puține contactări pentru proprietățile de închiriere au fost februarie și decembrie (case și apartamente), aprilie fiind cea mai slabă lună pentru apartamentele de închiriat.
Nu este de mirare că luna septembrie adună cea mai mare activitate pe piața de închirieri, mai ales în marile orașe universitare: studenții încep facultatea la 1 octombrie și trebuie să-și facă rost de cazare, dacă vin din alte localități.
Potrivit unui sondaj realizat de platforma Storia în anul 2024, 44% dintre studenți au la dispoziție un buget între 201 și 300 de euro pentru chiria lunară, fără costurile de întreținere, o creștere ușoară față de 42% în 2023.
De asemenea, 43% dintre studenți au un buget între 301 și 400 de euro, comparativ cu 35% în anul precedent. Procentajul celor cu un buget cuprins între 100 și 200 de euro a scăzut ușor, de la 26% în 2023 la 24% în 2024. Aceste schimbări ilustrează o creștere generală a bugetului disponibil pentru chirie în rândul studenților.
Analizând datele obținute de la respondenții non-studenți, se observă că și în cazul lor majoritatea (38%) alocă pentru chiria lunară între 201-300 de euro, urmați fiind de cei care au disponibili pentru chirie între 301-400 de euro (35%), dar și de cei care aloca între 100-200 de euro (19%).
În 2024, cei mai mulți dintre respondenții studenți preferă să locuiască singuri (39%), o creștere față de 36% în 2023.
Apoi urmează îndeaproape studenții care aleg să locuiască împreună cu un prieten sau o prietenă (36%), comparativ cu 37% în anul anterior.
Procentajul celor care locuiesc împreună cu partenerul/a a crescut ușor, de la 18% în 2023 la 19% în 2024. Așadar, există o tendință în creștere a studenților de a opta pentru locuitul pe cont propriu. În același timp, respondenții care nu sunt studenți au declarat în proporție de 30% că vor locui singuri, 25% vor locui împreună cu partenerul/a de cuplu, iar 23% vor locui și împreună cu copiii, având deja întemeiată o familie.
Conform sondajului, studenții au continuat să prioritizeze încadrarea în bugetul disponibil atunci când aleg o locuință de închiriat (68%), deși acest criteriu a scăzut ușor față de 2023 (70%).
Apropierea de universitate rămâne pe locul al doilea, cu 12% în 2024 față de 13% în 2023, iar nevoia de intimitate se menține constantă, pe locul al treilea, cu 8% în ambii ani. Accesul la transportul în comun a devenit mai important în 2024, fiind menționat de 5% dintre studenți comparativ cu doar 2% în 2023, reflectând o creștere a valorii atribuite accesibilității transportului public.
Confortul și curățenia au rămas constante, cu 3% și respectiv 2% dintre respondenți în ambii ani, indicând o stabilitate în cerințele privitoare la calitatea locuințelor.
Top 5 lucruri de care țin cont studenții din România când închiriază o locuință
În momentul actual, topul celor mai importante cinci aspecte pentru studenți în alegerea unei locuințe de închiriat sunt:
- să nu necesite renovări (69% dintre respondenții studenți);
- să aibă centrală termică proprie (62%);
- compartimentare interioară eficientă (57%);
- să fie mobilată cu mobilier modern și de calitate (48%);
- existența unei bucătării închise (45%).
Comparativ cu 2023, preferințele pentru locuințe care nu necesită renovări și pentru bucătării închise au rămas constante, în timp ce importanța centralei termice proprii a scăzut ușor de la 65% la 62%. Nevoia de compartimentare eficientă a crescut marginal de la 56% la 57%, iar mobilarea cu mobilier modern și de calitate a devenit mai relevantă, crescând de la 45% la 48%.
Alte aspecte, cum ar fi existența unui spațiu exterior deschis, aparatura electrocasnică modernă, camere spațioase și instalații noi au înregistrat ușoare variații, reflectând o adaptare a preferințelor studenților la condițiile actuale de pe piața imobiliară. Așadar, stabilitatea și ușoarele schimbări în priorități sugerează că studenții valorizează constant anumite caracteristici ale locuințelor, dar sunt și deschiși la adaptări în funcție de oportunitățile și necesitățile curente.
Ce tip de imobile caută să închirieze românii, în general
65% dintre cei care sunt sau vor fi în căutarea unei locuințe în perioada următoare caută apartamente cu două camere, în timp ce 38% caută garsoniere, iar 20% caută apartamente cu trei camere.
De asemenea, 93% dintre respondenții studiului își propun să găsească o locuință de închiriat pe platformele online cu anunțuri imobiliare, 28% doresc să închirieze un imobil cu ajutorul unui agent imobiliar, în timp ce 26% își propun să închirieze o locuință prin intermediul cunoștințelor.
Întrebați ce perioadă de timp și-ar dori să locuiască cu chirie, 47% dintre respondenții studiului au afirmat că iau în considerare închirierea pe o perioadă nedeterminată, în timp ce 25% au în gând o perioadă fixă de peste 12 luni, pentru 15% nu contează perioada în care vor locui cu chirie, iar 13% intenționează să închirieze un imobil pentru o perioadă fixă de până la 12 luni.
La acest capitol, datele sunt aproape similare cu cele obținute în anul 2023, în cadrul aceluiași studiu, fapt care ilustrează că românii își mențin preferințele și comportamentele de închiriere relativ constante în timp.
În luna iulie a acestui an, chiriile au înregistrat o creștere semnificativă de 14% comparativ cu aceeași perioadă din 2023, conform datelor Storia. Această tendință de creștere a prețurilor este reflectată și în bugetele alocate de respondenții care caută locuințe de închiriat.
Astfel, 41% dintre respondenți ar aloca în prezent între 201 și 300 de euro pentru chirie, iar 39% dispun de un buget cuprins între 301 și 400 de euro. În schimb, doar 22% dintre aceștia alocă între 100 și 200 de euro. Comparativ cu anul trecut, când doar 30% dintre respondenți aveau un buget de 301-400 de euro, se observă o creștere a sumei disponibile pentru închiriere, ceea ce sugerează că locatarii vor aloca mai mult pentru a găsi o locuință potrivită.
Ce așteptări au românii în 2024 de la proprietarii de la închiriază locuințele
În relația cu proprietarii, respondenții studiului își doresc în principal aceleași lucruri ca și anul trecut:
- un preț corect pentru închiriere (60%);
- proprietari neintruzivi care să nu-i viziteze fără să-i anunțe în prealabil (26%);
- încheierea unui contract de închiriere (11%):
- receptivitate din partea proprietarilor la cererile de îmbunătățire a locuinței (1%).
Când vine vorba despre așteptările pe care le au de la locuința pe care o vor închiria, amintim ca imobilul să fie complet mobilat (63%), iar mobilierul să fie modern (11%). De asemenea, respondenții se așteaptă ca locuința să fie curată (9%) și să aibă costuri mici de întreținere (5%).
Chestionarul a fost publicat online, pe Storia și OLX Imobiliare, în luna august 2024, iar răspunsurile au fost colectate de la 1069 respondenți, la nivel național.
Închirierea online în România: câteva canale utile
În ziua de azi, internetul este locul în care se „întâlnesc” cel mai des chiriașii și proprietarii și tot aici intervin de multe ori și agenții imobiliari.
Exemple de platforme online de anunțuri imobiliare:
- OLX România
- Storia (aparține tot de OLX)
- Publi24
- Imobiliare.ro
- Homezz
- Imoradar24
Folosite sunt și grupurile de Facebook dedicate închirierilor. Avantajul acestor, față de platformele de anunțuri, este că pun cu ușurință anunțuri imobiliare și proprietarii, și viitorii chiriași care caută oferte. Partea rea este că uneori proprietarii (dar și chiriașii) se expun jignirilor și „hate-ului”. De multe ori, sunt grupuri făcute pentru diverse orașe. Iată unele exemple:
- CHIRIE BUCURESTI ( direct de la proprietar ) (124.000 membri)
- Chirie BUCURESTI (82.000 membri)
- Direct Proprietar Bucuresti Imobiliare (74.000 membri)
- Anunțuri imobiliare direct de la proprietari (79.000 membri)
- Chirie Bucuresti (Anunțuri de la Proprietari ) (63000 membri)
- Caut CHIRIE / Inchiriez in BUCURESTI / Anunturi Proprietari Si Chiriasi (11.000 membri)
- Anunțuri imobiliare Cluj - de la proprietar (12.000 membri)
România, țara proprietarilor
România este țara din Uniunea Europeană care are cea mai mare proporție de proprietari: 95% dintre români (împreună cu familliile lor) dețin locuința în care locuiesc, iar 5% sunt chiriași, potrivit datelor oficiale ale Eurostat. Totuși, în practică se poate observa că în București și alte orașe mari vin persoane care dețin locuințe în localitățile lor de origine. Statistic, ei pot figura ca locuind în proprietățile lor din localitățile de origine, neavând reședința oficială în locuința cu chirie în care s-au mutat temporar.
În Uniunea Europeană, în ansamblu, proporția proprietarilor este de 69,9%, chiriași fiind 30,1%.
Germania este singura țară UE în care chiriașii sunt mai mulți decât proprietarii: 50,9% la 40,1%.
Proporția proprietarilor (albastru) și a chriașilor (portocaliu) în UE (Eurostat):
---