România face un nou pas pentru a reduce distanța dintre cercetare și economie, odată cu lansarea programului național Future LAB, gândit să transforme rezultatele din laborator în soluții aplicate, se arată într-un comunicat transmis comunității antreprenoriale StartupCafe. Inițiativa vine pe fondul unei realități confirmate de date: peste 90% dintre cercetători spun că parteneriatele cu industria și societatea sunt principala condiție pentru ca inovația să ajungă pe piață.
Analiza realizată în contextul programului arată că ecosistemul de cercetare nu duce lipsă de idei sau rezultate, ci de mecanisme concrete de colaborare, validare și pilotare, care să susțină trecerea de la cercetare la utilizare reală.
Datele indică un dezechilibru clar: cercetarea avansează până la nivel de laborator sau prototip, dar se oprește frecvent înainte de testarea în condiții reale și scalare.
În paralel, 84% dintre respondenți spun că proiectele trebuie corelate mai bine cu nevoile pieței, ceea ce confirmă că transferul tehnologic nu mai este doar o etapă opțională, ci o condiție esențială pentru impact economic.
În spatele acestor procente se află aceleași probleme recurente: lipsa partenerilor din industrie, finanțarea insuficientă pentru demonstrarea conceptului și absența unor mecanisme clare de colaborare. Practic, multe tehnologii rămân blocate exact în momentul în care ar trebui să iasă din laborator și să fie validate în lumea reală.
„Transformarea cercetării românești și adaptarea ei la nevoile pieței devin din ce în ce mai mult o nevoie strategică. Fără colaborare și coordonare continuă, ideile riscă să rămână în laborator și să nu reușească să devină soluții pentru oameni și companii”, a declarat Irineu Darău, ministrul Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului și Turismului.
Pe acest fond apare Future LAB, un program național de inovare și transfer tehnologic care încearcă să reducă exact aceste blocaje.
Inițiativa, dezvoltată de Social Innovation Solutions, reunește 25 de organizații de cercetare și propune un parcurs de trei luni cu bootcampuri, mentorat, ateliere practice și conectare directă cu mediul economic.
Analiza arată că cercetătorii nu cer doar finanțare, ci și competențe și instrumente concrete. Majoritatea indică nevoia de colaborare cu industria, evaluarea potențialului economic al rezultatelor și capacitatea de a atrage finanțare publică și privată. În același timp, comunicarea rezultatelor către mediul economic și protecția proprietății intelectuale devin tot mai importante pentru a face diferența între un proiect promițător și unul aplicat.
„Nu ducem lipsă de rezultate valoroase sau de brevete cu potențial real. Ceea ce lipsește este puntea dintre laborator și piață – un limbaj comun între cercetători și industrie și mecanisme concrete care să facă validarea posibilă”, spune Roxana Cojocaru, director executiv Social Innovation Solutions.
Pe termen scurt, direcția este clară: evaluarea fezabilității și a potențialului de piață, validarea tehnică și parteneriatele pentru testare și pilotare sunt pașii esențiali pentru ca proiectele existente să ajungă la utilizatori în următoarele luni.
Fără aceste etape, inovația rămâne blocată între laborator și prototip.
În ansamblu, concluzia este simplă: România nu duce lipsă de idei sau cercetare, ci de conexiuni funcționale cu industria și de instrumente care să transforme potențialul în produse și servicii reale.
Future LAB încearcă să testeze exact acest model – unul în care cercetarea nu mai rămâne izolată, ci este conectată constant la nevoile pieței.