Piața muncii din România în primul semestru din 2026 a intrat într-o etapă de prudență accentuată, angajatorii încetinind recrutările, pe când numărul candidaților activi a crescut, arată o analiză realizată de o platformă de recrutări, transmisă, miercuri, StartupCafe.ro.
Datele analizate de bestjobs din primul semestru arată o piață cu două viteze: supra-aglomerată la rolurile generaliste, dar în continuare incapabilă să acopere posturile specializate. Pe acest fond, AI-ul devine simultan motivul pentru care unele joburi dispar și instrumentul prin care recrutarea devine mai eficientă.
Semnalul cel mai clar vine din volumul de anunțuri. Pe platformele majore de recrutare, numărul ofertelor active a scăzut cu aproximativ o treime în primul trimestru, ajungând la puțin peste 40.000 de poziții deschise. În același timp, candidații au aplicat masiv: datele bestjobs indică peste 3 milioane de aplicări (+20%).
Astfel, media de aplicări pentru un singur anunț s-a dublat, de la aproximativ 40 la circa 80 de candidați per job. Pentru un căutător de loc de muncă, asta înseamnă o concurență mult mai dură. Pentru un angajator, înseamnă că simpla publicare a unui anunț nu mai garantează nimic, dar vizibilitatea, claritatea ofertei și viteza de răspuns contează mai mult ca oricând.
Datele oficiale confirmă răcirea. Potrivit Institutului Național de Statistică (INS), în T1 2026, numărul total de salariați a scăzut cu aproximativ 60.000 de persoane față de anul anterior, cel mai mare recul, de peste 50.000 de locuri, fiind înregistrat în industria prelucrătoare.
Veniturile nominale continuă să urce. INS a raportat pentru martie 2026 un câștig salarial mediu brut de 9.902 lei și un net de 5.938 lei, cu 4,3% mai mare decât în urmă cu un an. De la 1 iulie 2026, salariul minim brut crește de la 4.050 la 4.325 lei (+6,8%). Se adâncește și decalajul regional: în București, salariul mediu net se apropie de 7.000 lei, cu aproape 1.500 lei peste media națională.
Cel mai uman semnal al anului este schimbarea de atitudine a angajaților. Rata demisiilor voluntare a scăzut considerabil, iar fenomenul a primit deja un nume: „job hugging”, atașamentul de siguranță. Într-o piață mai rigidă, mulți oameni preferă stabilitatea unui loc de muncă existent, chiar dacă nu îi mai mulțumește pe deplin, în locul riscului unei schimbări, explică platforma de recrutări.
Pentru 80% dintre angajații români salariul rămâne criteriul principal când caută un job nou, dar echilibrul muncă-viață a devenit motivul decisiv pentru a rămâne la actualul angajator.
Piața cu două viteze: prea mulți pentru rolurile simple, prea puțini pentru cele specializate
La joburile generaliste, entry-level sau ușor de automatizat, competiția între candidați crește vizibil. Cele mai aplicate domenii rămân șoferii, serviciile auto și curieratul (care concentrează mii de aplicări), comerțul și serviciile.
La capătul opus, deficitul de talent persistă acolo unde calificarea contează: inginerie, IT, contabilitate, roluri tehnice. Unele companii trec de la recrutarea externă la upskilling și reskilling intern.
AI: motivul pentru care unele joburi dispar, și instrumentul care le acoperă pe celelalte
Pe de o parte, automatizarea a devenit o alternativă reală la costurile cu forța de muncă. Companiile cu margini reduse, presate de creșterea costurilor salariale, preferă tot mai des să investească în software în loc să extindă echipele. Pe de altă parte, „AI literacy” a încetat să mai fie un bonus și a devenit o cerință de angajare în resurse umane și vânzări, alături de inteligența emoțională și capacitatea de a gestiona stresul.
Dar AI-ul schimbă și mecanica recrutării. Într-o piață cu de două ori mai multe aplicări pe post, problema angajatorului nu mai este volumul de candidați, ci capacitatea de a-l filtra. Aici se mută bătălia: de la „cine adună mai multe CV-uri” la „cine livrează mai repede candidatul potrivit”.
Platforma bestjobs descrie 2026 ca pe o piață „mai selectivă, mai competitivă”, după un 2025 în care volumul de recrutare a scăzut, și își reorientează produsul în consecință: de la a vinde acces la candidați, către a livra rezultate de recrutare.
„Datele din 2026 spun, de fapt, o singură poveste: avem mai mulți oameni care vor să își schimbe viața profesională și, în paralel, mai puține companii dispuse să riște angajări. Într-o astfel de piață, recrutarea nu se mai câștigă prin volum, ci prin certitudine. Pariul nostru este să mutăm valoarea de la cât de multe CV-uri aduni, la cât de sigur ajungi la omul potrivit - iar aici AI-ul dă oamenilor din recrutare timpul necesar pentru deciziile care contează”, a declarat Călin Fusu, fondator și CEO bestjobs.