Accesul lucrătorilor din afara Uniunii Europene pe piața muncii din România intră într-o nouă etapă, după adoptarea OUG 32/2026, act normativ care schimbă semnificativ regulile pentru angajatori. Digitalizarea completă a procedurilor, condiționarea recrutării de o listă oficială a ocupațiilor deficitare și extinderea obligațiilor de conformare sunt doar câteva dintre modificările care pot afecta direct companiile.
În plus, noile prevederi vin la pachet cu sancțiuni mai severe - inclusiv amenzi de până la 40.000 de lei și riscuri operaționale pentru firmele care nu se adaptează rapid.
În acest context, casa de avocatură Hațegan Attorneys a realizat o analiză detaliată a impactului noii ordonanțe asupra mediului de afaceri și a modului în care companiile trebuie să își regândească procesele interne.
Analiză: modificări majore privind angajarea lucrătorilor străini, digitalizarea procedurilor și riscurile pentru angajatori
Cadrul legal privind accesul cetățenilor din state terțe pe piața muncii din România a fost reformat substanțial prin OUG 32/2026, publicată în Monitorul Oficial pe 27 aprilie. Noua reglementare aduce schimbări majore în proceduri, obligații pentru angajatori și sancțiuni, iar companiile care utilizează forță de muncă din afara UE sunt obligate să își reevalueze complet procesele interne.
Totul se mută online
Principala schimbare vizibilă este digitalizarea și centralizarea procedurilor administrative. Platforma WorkinginRomania.gov.ro devine principalul canal electronic operațional prin care angajatorii pot înregistra, autoriza și gestiona cererile de angajare a străinilor.
Mecanismul clasic, bazat pe fluxuri fragmentate de avizare, este înlocuit cu un sistem integrat de procesare și comunicare interinstituțională, inclusiv cu Inspectoratul General pentru Imigrări.
„Digitalizarea și centralizarea procedurilor este un pas important, însă companiile trebuie să înțeleagă că nu este vorba doar despre un alt portal guvernamental. Este o schimbare de paradigmă în relația cu autoritățile - procesele vor fi mai transparente, trasabile și, implicit, mai ușor de monitorizat și sancționat”, explică Gabriela Bunescu, Senior Associate și Employment & Labor Law la Hațegan Attorneys.
Acces condiționat de nevoile economiei
Un element de noutate important este introducerea „Listei ocupațiilor deficitare”, care condiționează inițierea procedurilor de angajare a lucrătorilor străini de includerea ocupației în această listă.
Practic, recrutarea din state terțe este permisă în funcție de includerea ocupației în lista oficială, în cadrul unui mecanism administrativ de verificare a eligibilității cererilor.
Obligații extinse pentru angajatori
Companiile nu mai sunt simple participante într-o procedură de avizare. OUG 32/2026 instituie un set extins de obligații de conformare pe parcursul și ulterior raportului de muncă.
Cel mai important: angajatorii devin responsabili continuu pentru respectarea statutului lucrătorilor străini, inclusiv prin utilizarea platformei digitale, raportări către autorități și verificarea activității desfășurate.
„Angajatorul devine, practic, un partener de conformare al statului. Obligațiile nu se limitează la etapa de autorizare — ele continuă pe tot parcursul relației de muncă și implică un nivel crescut de responsabilitate administrativă. Companiile care nu au procese interne clare de gestionare a statutului lucrătorilor străini pot deveni vulnerabile din perspectiva conformării”, adaugă Gabriela Bunescu.
Amenzi de până la 40.000 de lei și riscuri operaționale
Regimul sancționator este semnificativ consolidat. Amenzile pot ajunge până la aproximativ 40.000 de lei, iar în caz de încălcări repetate pot fi dispuse măsuri precum suspendarea autorizației de desfășurare a activității de plasare a lucrătorilor străini.
Schimbări și în legislația muncii
Ordonanța aduce ajustări și în legislația muncii. Printre acestea:
- obligația ca contractele individuale de muncă ale salariaților străini să fie încheiate atât în limba română, cât și într-o limbă înțeleasă de salariat;
- introducerea unor noi cazuri de încetare de drept a contractului, legate de statutul juridic al lucrătorului străin.
Aceste modificări creează o interdependență mai strânsă între dreptul muncii și cel al imigrației.
„Faptul că implementarea este graduală nu trebuie să creeze o falsă senzație de timp. Companiile care angajează resortisanți din state terțe ar trebui să înceapă imediat auditul proceselor interne - cu cât reacția este mai rapidă, cu atât riscul de blocaje sau sancțiuni este mai mic”, conchide Gabriela Bunescu.