România are oficial primele două comunități de energie înregistrate la Autoritatea Națională de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE), după ce în ultimul an a fost construit treptat cadrul legislativ prin care cetățeni, firme și autorități locale se pot organiza pentru a produce, consuma, stoca și valorifica energie împreună.
Nu este vorba doar despre încă o formă de organizare a prosumatorilor.
Noile reguli pot crea în jurul comunităților de energie o piață pentru furnizori de software, agregatori, instalatori de sisteme fotovoltaice și baterii, companii de automatizare și măsurare, consultanți energetici și firme care pot gestiona flexibilitatea consumului și stocarea.
Primele două proiecte înregistrate sunt diferite.
Asociația Comunitatea Portului, din Galați, este prima Comunitate de Energie din Surse Regenerabile (CESR) înscrisă în Registrul Național al Comunităților de Energie.
Societatea Cooperativă Energetica Micăsasa Coop, din județul Sibiu, este prima Comunitate de Energie a Cetățenilor (CEC).
ANRE a creat oficial Registrul Național al Comunităților de Energie prin Ordinul nr. 50/2026, publicat în Monitorul Oficial pe 30 iunie 2026.
StartupCafe.ro a solicitat Autorității datele complete din registru privind cele două comunități, inclusiv numărul de membri, capacitățile instalate și de stocare și modul în care poate funcționa, în practică, partajarea energiei între participanți.
Micăsasa: de la proiect-pilot la prima comunitate de energie a cetățenilor
Unul dintre primele proiecte care încearcă să transforme noul cadru legal într-un model practic este cel din Micăsasa, județul Sibiu.
Comunitatea a fost dezvoltată împreună cu compania sibiană Inowattio, care lucrează la infrastructura tehnologică necesară administrării producției, consumului și flexibilității energetice.
Compania a anunțat că aproximativ 20 de membri sunt deja integrați, iar obiectivul proiectului este să ajungă la circa 200 de unități până la finalul anului 2026.
Proiectul a pornit anterior sub forma unui pilot care prevedea integrarea unor prosumatori și a unor sisteme fotovoltaice cu stocare, într-o comunitate în care producția și consumul să poată fi gestionate coordonat.
În Micăsasa există deja peste 200 de prosumatori, potrivit informațiilor prezentate public despre proiect.
StartupCafe.ro a solicitat Inowattio, Primăriei Micăsasa și reprezentanților Energetica Micăsasa Coop informații privind investițiile realizate, capacitatea instalată, numărul actual de membri și modelul economic al comunității.
La Galați, comunitatea energetică a pornit de la vecinii unui cartier
Celălalt proiect are o origine diferită.
Comunitatea Portului s-a format în jurul unei inițiative civice din cartierul Port din Galați.
Proiectul este legat de Asociația de Proprietari nr. 135 și de un grup de locuitori care au început să dezvolte proiecte comune pentru cartier și ulterior au extins inițiativa către producerea și utilizarea în comun a energiei.
Organizatorii anunțaseră înainte de înregistrarea la ANRE că proiectul urma să fie deschis și locuitorilor din alte zone ale Galațiului.
Prin înregistrarea în RNCE, Comunitatea Portului devine prima Comunitate de Energie din Surse Regenerabile înregistrată oficial în România.
Ce este, de fapt, o comunitate de energie
Modelul diferă de situația clasică în care fiecare prosumator produce electricitate pentru propria locuință și livrează separat surplusul în rețea.
Într-o comunitate, mai mulți participanți se organizează într-o structură juridică și pot coordona producția, consumul, stocarea și valorificarea energiei.
Cadrul românesc distinge între două forme.
Comunitatea de Energie din Surse Regenerabile (CESR) este construită în jurul producerii și utilizării energiei din surse regenerabile.
Comunitatea de Energie a Cetățenilor (CEC) poate avea o paletă mai largă de activități energetice.
Cadrul legal permite comunităților, în funcție de tip și de condițiile îndeplinite, activități precum producerea, consumul, furnizarea, agregarea și stocarea energiei, precum și servicii energetice pentru membri.
Participarea trebuie să fie voluntară și deschisă, iar logica unei comunități energetice este obținerea de beneficii economice, sociale sau de mediu pentru membri și pentru zona în care aceasta funcționează.
Schimbarea majoră a venit în noiembrie 2025
O piesă esențială a noului sistem a fost adoptată prin OUG nr. 59/2025.
Actul normativ a completat legislația comunităților de energie și a introdus obligația constituirii unui registru național.
Tot acesta stabilește o condiție tehnică importantă: în maximum 180 de zile de la înregistrare, reprezentantul comunității trebuie să facă dovada că membrii săi — consumatori, producători sau prosumatori — dispun de sisteme de măsurare inteligentă.
Este una dintre condițiile care pot genera o piață nouă pentru contoare inteligente, integrarea datelor și sistemele software de management energetic.
OUG 59/2025 a stabilit și mecanismul contractual de bază.
Un membru al comunității își poate păstra un furnizor pentru energia de care are nevoie peste cantitatea primită din comunitate.
În paralel, comunitatea poate încheia cu membrul un contract pentru energia alocată acestuia.
Comunitatea, furnizorii membrilor și operatorul de distribuție trebuie să stabilească printr-o convenție multipartită regulile privind măsurarea și determinarea cantităților furnizate.
Mai mult, activitatea de furnizare poate fi delegată unui furnizor sau agregator terț.
Această prevedere este relevantă direct pentru companiile care vor să construiască servicii în jurul comunităților de energie.
Din 2026, comunitățile pot intra și pe piața angro
O altă piesă importantă a fost introdusă în primăvara acestui an.
Prin Ordinul ANRE nr. 9/2026, intrat în vigoare pe 7 mai, au fost stabilite regulile pentru participarea comunităților la piețele angro de electricitate și pentru folosirea sistemelor de stocare în furnizarea unor servicii către operatorii de rețea.
Regulamentul permite comunităților să participe la piață pentru vânzarea surplusului de energie după acoperirea consumului membrilor, dar și pentru cumpărarea energiei necesare acestora.
Participarea se poate face direct, dacă sunt îndeplinite condițiile legale, sau prin intermediul unui alt participant la piață.
Apare astfel o diferență importantă față de modelul individual al prosumatorului.
Mai multe surse mici de producție și stocare pot fi coordonate într-o structură mai mare, care poate avea o poziție proprie în piața energiei sau poate apela la un agregator.
Bateriile pot deveni mai mult decât o soluție pentru autoconsum
Ordinul 9/2026 reglementează și utilizarea capacităților de stocare deținute de comunitate sau de membrii acesteia.
Asta deschide perspectiva ca bateriile instalate la gospodării sau firme să nu fie utilizate exclusiv pentru mutarea consumului individual dintr-un interval în altul.
Mai multe capacități de stocare pot fi gestionate coordonat și pot fi utilizate, în condițiile prevăzute de reglementări, pentru furnizarea de servicii către operatorii de distribuție.
Pentru companiile din tehnologie, acesta este unul dintre cele mai interesante elemente ale noii piețe: baterii distribuite în zeci sau sute de puncte pot începe să fie administrate ca o singură resursă energetică virtuală.
Cum se împarte energia între membri
În iunie 2026, ANRE a anunțat și introducerea cadrului pentru furnizarea efectivă a energiei în interiorul comunităților.
Este definită astfel energia electrică partajată: energia produsă de unitățile comunității, determinată pe intervale de decontare de operatorul de distribuție și alocată locurilor de consum ale membrilor.
Comunitățile pot utiliza două modalități principale de împărțire a acesteia.
Energia poate fi distribuită proporțional cu consumul realizat de fiecare membru sau după procente fixe stabilite prin regulamentul comunității.
Funcționarea presupune trei componente contractuale: contractul pentru energia partajată între comunitate și membru, contractul cu furnizorul principal pentru energia suplimentară și convenția dintre comunitate, operatorul de distribuție și furnizor.
ANRE a prezentat aceste mecanisme în noul cadru operațional pentru comunitățile de energie.
Cu alte cuvinte, apartenența la o comunitate nu presupune dispariția furnizorului clasic.
Dacă energia alocată din comunitate nu acoperă consumul unui membru, diferența poate continua să fie cumpărată prin furnizorul său.
Ce oportunități apar pentru antreprenori
Primele două înscrieri la ANRE sunt relevante pentru mediul de afaceri mai ales prin ecosistemul de servicii de care o comunitate de energie are nevoie pentru a funcționa.
Software pentru comunități energetice
Cu cât comunitatea are mai mulți membri, cu atât crește complexitatea.
Trebuie cunoscut permanent cine produce energie, cine consumă, cât se află în baterii, ce cantitate trebuie alocată fiecărui membru și ce surplus rămâne disponibil.
Asta poate crea cerere pentru platforme de monitorizare, integrarea contoarelor și invertoarelor, prognoză, algoritmi de alocare, administrarea membrilor și integrarea cu sistemele de facturare.
Proiectul Inowattio de la Micăsasa reprezintă deja un exemplu de companie românească care încearcă să construiască această infrastructură.
Agregatori
Legislația permite comunității să delege anumite activități către un furnizor sau agregator.
În același timp, regulile adoptate în 2026 permit participarea comunităților la piețele angro printr-un alt participant la piață.
Asta poate crea spațiu pentru companii care preiau energia, bateriile și flexibilitatea mai multor participanți mici și le administrează împreună.
Baterii și flexibilitate
O altă oportunitate apare în jurul stocării.
Dacă sute de baterii individuale pot fi coordonate într-o comunitate, valoarea lor economică nu mai vine numai din reducerea facturii proprietarului.
Ele pot deveni parte dintr-o resursă energetică distribuită mai mare.
Aici pot intra integratori de baterii, dezvoltatori de sisteme EMS — Energy Management Systems — și companii care construiesc soluții de tip Virtual Power Plant.
Instalatori și integratori energetici
Dezvoltarea comunităților poate modifica și piața tradițională a instalatorilor.
În locul unui proiect format din câteva panouri instalate la o singură locuință, pot apărea proiecte cu zeci sau sute de puncte de producție, baterii, contoare inteligente, automatizări și sisteme de comunicații.
Clienții pot deveni cartiere, comune, grupuri de firme sau zone industriale.
Consultanță și administrare
Există și o componentă administrativă semnificativă.
Procedura de înscriere în Registrul Național al Comunităților de Energie cere informații despre structura comunității, membri, instalații, capacitățile de producție și stocare și operatorii de distribuție.
Comunitatea trebuie să aibă și propriile reguli de funcționare.
Asta poate crea o nișă pentru consultanți energetici, juridici și tehnici care să ajute la constituirea, înregistrarea și operarea unor astfel de structuri.
Comunități de energie pentru IMM-uri
Poate cea mai interesantă aplicație pentru mediul antreprenorial apare atunci când comunitatea nu este formată numai din gospodării.
Mai multe IMM-uri aflate într-o zonă apropiată pot avea profiluri de consum diferite.
O hală poate produce multă energie fotovoltaică în mijlocul zilei, în timp ce o altă companie din aceeași zonă are atunci vârful de consum.
Alte firme pot avea baterii sau consumuri care pot fi deplasate în timp.
În loc ca fiecare dintre aceste active să fie administrat separat, comunitatea oferă cadrul prin care producția, consumul și stocarea pot fi coordonate.
Asta deschide posibilitatea apariției unor comunități de energie în parcuri industriale, parcuri logistice sau grupuri locale de IMM-uri.
Primele două proiecte sunt doar testul
Înregistrarea celor două comunități nu înseamnă automat că România va trece rapid la sute de asemenea structuri.
Mai multe probleme trebuie testate în practică: costul infrastructurii de măsurare, relația cu operatorii de distribuție și furnizorii, taxele și tarifele aplicate energiei partajate, costul administrării și beneficiul economic final pentru fiecare membru.
Tocmai acestea sunt informațiile pe care StartupCafe.ro le-a solicitat ANRE și reprezentanților proiectului de la Micăsasa.
Dar existența registrului, a mecanismului de partajare, a accesului la piețele angro și a regulilor pentru utilizarea stocării schimbă deja datele problemei.
Dacă primele proiecte vor demonstra că modelul poate fi replicat economic, comunitățile de energie pot deveni nu doar o nouă modalitate de organizare a prosumatorilor, ci o piață nouă pentru servicii energetice, software și infrastructură în România.