Un tânăr IT-ist din București și-a deschis, alături de un prieten, o firmă de marketing online, în anul 2008. În 2019, tânărul a solicitat la ANAF suspendarea societății, dar în 2024 s-a trezit cu un telefon de la contabilă: „Ne-a sunat să ne întrebe dacă am schimbat numele firmei și obiectul de activitate. Noi nu făcuserăm așa ceva… Am crezut că glumește, apoi ne-am panicat”.
Acesta este unul dintre cele patru noi cazuri descoperite acum de publicație de investigații Recorder. Jurnalistul Alex Nedea și colegii lui au publicat un nou articol, în care afirmă că au găsit 4 firme „cu cifre de afaceri fictive cumulate de aproape un miliard de euro”.
Cele patru firme au primit cod de TVA din partea ANAF, iar cel puțin într-un caz s-a încălcat legea în mod flagrant.
„Informațiile pe care le-am adunat sugerează complicitatea unor persoane cu funcții importante în ANAF, care au contribuit la validarea firmelor fantomă”, scrie Recorder.
Dar ce este îngrijorător pentru antreprenorii români este „o altă slăbiciune majoră a statului”.
Recorder denunță aici „ușurința cu care se poate fura o firmă cu concursul unei instituții aflate în subordinea Ministerului Justiției”.
„Este vorba de Oficiul Național al Registrului Comerțului, care admite cu nonșalanță că nu poate verifica autenticitatea documentelor pe care le primește” - comentează publicația de investigații.
Cazurile prezentate acum de Recorder apar după ce jurnaliștii de investigații au arătat cum un antreprenor român care își deschisese o mică vinărie s-a trezit peste noapte că altcineva i-a preluat firma, fără știrea lui. Ulterior, acea firmă a trecut prin mâinile mai multor „patroni” și și-a schimbat obiectul de activitate, devenind o „mare” companie de construcții, cu „încasări anuale” de până la 3,6 miliarde de lei, declarate ca atare la Ministerul Finanțelor, bani pe care nu i-a văzut, însă, nimeni.
Urmărește și investigația Recorder inițială: