Ministerul Apărării Naționale are deja în procedura SAFE o listă de potențiali furnizori pentru programul România-Ucraina destinat dezvoltării și producției de drone și alte sisteme autonome, pentru care este prevăzut un buget total de 200 milioane EUR.
Informația rezultă din explicațiile transmise StartupCafe.ro de Cancelaria Prim-Ministrului, care arată pentru prima dată în ce etapă se află programul și cum urmează să fie selectate proiectele și companiile implicate.
Cei 200 milioane EUR nu vor fi alocați unui singur proiect și nici nu există, în acest moment, un număr prestabilit de proiecte.
Finanțarea va fi folosită progresiv, pentru mai multe categorii de produse și tehnologii, în funcție de necesitățile militare, capacitatea industriei și rezultatul evaluărilor.
MApN transmite lista potențialilor furnizori
StartupCafe.ro a cerut Cancelariei Prim-Ministrului explicații după ce MApN ne-a transmis, pe 18 august, că data lansării primelor proiecte urma să fie stabilită de Cancelarie după încheierea negocierilor.
Răspunsul primit acum descrie procedura concretă.
Potrivit Cancelariei, autoritățile contractante - în acest caz MApN - transmit Cancelariei Prim-Ministrului și Ministerului Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului și Turismului două categorii de informații esențiale:
cerințele operaționale pentru proiectele SAFE și o listă cu potențialii furnizori.
Programul România-Ucraina a trecut deja în etapa următoare a mecanismului.
„Programul de Drone în colaborare cu/pentru Ucraina se află momentan în etapa de analiză a măsurilor de cooperare propuse de MEDAT”, ne-a transmis Cancelaria Prim-Ministrului.
Asta înseamnă că mecanismul nu se mai află doar la nivelul unei discuții generale despre cooperarea cu Ucraina, ci a intrat în procedura prin care vor fi definite condițiile industriale și ulterior selectate soluțiile și operatorii economici.
Lista transmisă de MApN este însă una de potențiali furnizori. Nu este, în această etapă, lista companiilor care au primit contracte.
Cum ajunge o firmă de pe listă la un contract
Procedura descrisă de Cancelaria Prim-Ministrului are mai multe etape.
După ce MApN transmite cerințele operaționale și lista potențialilor furnizori, MEDAT formulează propuneri privind măsurile de cooperare industrială.
Șeful Cancelariei Prim-Ministrului, care conduce și Grupul de Lucru Interinstituțional SAFE, stabilește apoi cerințele de cooperare pentru fiecare proiect, ținând cont de necesitățile operaționale.
Urmează solicitări de informații transmise către operatorii economici, autorități contractante din alte state sau organizații internaționale, după caz.
Răspunsurile sunt analizate de autoritatea contractantă și sunt transmise Cancelariei împreună cu un document de analiză preliminară.
Pe baza acestora, Grupul de Lucru Interinstituțional întocmește un nou document prin care propune:
- operatorul economic cu care va fi derulată procedura de atribuire sau statul ori organizația internațională prin care se face achiziția în comun;
- valoarea estimată a achiziției;
- cerințele de cooperare industrială pentru proiect.
Documentul este apoi avizat de prim-ministru și trimis spre aprobare Consiliului Suprem de Apărare a Țării.
Prin urmare, simpla prezență a unei companii pe lista inițială a MApN nu înseamnă că aceasta va primi automat un contract.
Ce înseamnă, de fapt, „programul de 200 milioane EUR”
Cancelaria mai clarifică un aspect important al programului.
Până acum, suma de 200 milioane EUR putea sugera existența unui singur proiect bilateral România-Ucraina, cu un buget deja stabilit.
Nu acesta este mecanismul avut în vedere.
„Programul nu presupune alocarea integrală a celor 200 milioane euro unui singur proiect sau unui număr prestabilit de proiecte”, precizează Cancelaria Prim-Ministrului.
Potrivit instituției, concepția aflată acum în analiză presupune accesarea progresivă a finanțării pentru diferite categorii de produse și tehnologii.
Numărul final al proiectelor va depinde de cerințele operaționale, de capacitatea industrială existentă și de rezultatele procesului de evaluare.
Cu alte cuvinte, cei 200 milioane EUR funcționează mai degrabă ca un plafon financiar din care vor fi construite succesiv mai multe proiecte.
Nu doar drone: intră și sisteme anti-dronă
Cancelaria oferă și o definiție mai largă a tehnologiilor care pot intra în program.
Acesta urmărește dezvoltarea capacităților industriale din România pentru „cercetarea, dezvoltarea și producția unor sisteme tehnologice autonome, inclusiv sisteme UAV, anti-dronă și capabilități asociate”.
Prin urmare, programul nu se limitează la fabricarea unor drone.
În interiorul bugetului pot apărea proiecte diferite, inclusiv pentru sisteme de combatere a dronelor și alte capabilități asociate sistemelor autonome.
Ce tehnologii vor fi finanțate efectiv și cu ce sume urmează să rezulte din procedura aflată acum în derulare.
Programul poate continua și cu Guvernul demis
Una dintre întrebările adresate de StartupCafe.ro Cancelariei a vizat situația creată după adoptarea moțiunii de cenzură și demiterea Cabinetului Bolojan.
Cancelaria susține că schimbarea statutului Guvernului nu suspendă programul.
„Încetarea mandatului Guvernului nu determină suspendarea implementării programelor deja aprobate, cum este cazul Planului național de investiții pentru industria europeană de apărare (Planul SAFE). Activitățile tehnice, administrative și interinstituționale necesare implementării Planului pot continua”, afirmă instituția.
Argumentul Cancelariei este că programul de drone face parte din Planul SAFE aprobat pentru România încă din noiembrie 2025 de CSAT și reprezintă punerea în aplicare a unui program existent, nu adoptarea unei politici publice noi.
Mai mult, Cancelaria precizează că implementarea SAFE nu este o competență exclusivă a Guvernului ca autoritate colegială, ci implică instituții distincte: autoritățile contractante, MEDAT, Cancelaria Prim-Ministrului și CSAT.
În această interpretare, procedurile pentru programul România-Ucraina pot continua și înaintea instalării unui nou Guvern cu puteri depline.
Următoarea întrebare: ce firme sunt pe lista MApN
Răspunsul Cancelariei clarifică mecanismul, dar nu indică numele companiilor incluse de Ministerul Apărării pe lista potențialilor furnizori.
Aceasta devine însă una dintre informațiile-cheie pentru următoarea etapă a programului.
Lista poate arăta ce companii românești sau străine sunt deja avute în vedere pentru proiectele care vor împărți bugetul de până la 200 milioane EUR și ce rol ar putea avea industria locală în producția de drone, sisteme anti-dronă și alte tehnologii autonome dezvoltate în cooperare cu Ucraina.
StartuCafe a cerut lămuriri suplimentare de la MApN în legătură cu firmele din listă, urmând să revenim de îndată ce vom avea noi informații.