Capacitatea reală de a construi, întreține și reface rapid poduri, căi ferate, infrastructură energetică sau alte obiective critice ar trebui să devină un criteriu după care sunt evaluate investițiile strategice de pe flancul estic al NATO, susține compania românească Concelex. Firma propune și parteneriate public-private pe termen lung, precum și un index care să arate cine poate construi și repara infrastructura strategică, în cât timp și sub ce jurisdicție.
Propunerile au fost prezentate la New York, în marja Adunării Generale a ONU, la masa rotundă „Anchoring the Eastern Flank: Critical Infrastructure and Transatlantic Capital in Central and Eastern Europe”, organizată de Concelex și Atlantic Council România. La eveniment a luat cuvântul și președintele României, Nicușor Dan, potrivit comunicatului transmis StartupCafe.ro.
Tema devine tot mai importantă în arhitectura de securitate europeană.
NATO a publicat, în septembrie 2026, cerințe actualizate de reziliență în care pune accent explicit pe capacitatea statelor de a proteja și reface infrastructura civilă necesară inclusiv operațiunilor militare. Alianța cere, între altele, planificarea din timp a resurselor, capacități de reparație și restaurare și mecanisme prin care infrastructura civilă să poată susține forțele militare în situații de criză sau conflict.
Lecția Ucrainei: nu este suficient să construiești infrastructura
Punctul de plecare al propunerii Concelex este experiența războiului din Ucraina.
Compania arată că refacerea rapidă a unui pod feroviar, a unei stații de transformare sau a unui spital depinde de existența, înainte de apariția unei crize, a utilajelor grele, componentelor compatibile și echipelor de intervenție certificate. Aceste capacități nu pot fi create sau aduse întotdeauna în câteva zile.
„Ucraina ne-a arătat că un activ revine în funcțiune prin capacitatea care există înainte de criză. Refacerea după o criză depinde de utilajele și echipele care există deja pe teritoriu, iar cunoașterea completă a felului în care un activ funcționează și cedează rămâne la cel care l-a construit”, a declarat Radu Pițurlea, CEO Concelex și membru al Consiliului Director al Atlantic Council.
Ideea este apropiată de noua abordare NATO asupra rezilienței. În cerințele publicate pe 15 septembrie, Alianța introduce între riscurile care trebuie luate în calcul inclusiv atacurile asupra infrastructurii critice și sabotajul și cere „capacități mai puternice și mai fiabile de restaurare și reparație” pentru revenirea rapidă după șocuri majore.
Prima propunere: capacitatea de execuție să conteze când sunt alese proiectele strategice
Potrivit Concelex „capacitatea de execuție” trebuie să fie introdusă între criteriile de calificare a proiectelor strategice, alături de criteriile financiare și de reglementare.
Într-un asemenea model, nu ar conta doar dacă există finanțarea, autorizațiile și proiectarea necesare, ci și dacă există efectiv în regiune companii, echipe, utilaje și resurse capabile să construiască și, ulterior, să refacă obiectivul în cazul unei avarii majore.
Compania argumentează că un stat poate dispune teoretic de capacități de reparație, dar poate rămâne vulnerabil dacă know-how-ul privind infrastructura respectivă și capacitatea efectivă de intervenție se află sub o altă jurisdicție.
De aici rezultă teza centrală a propunerii: industria de infrastructură ar trebui privită nu doar ca sector economic, ci și ca o capabilitate de securitate.
Direcția are corespondent și în documentele NATO. Pentru infrastructura de transport civil, Alianța cere statelor să poată identifica, proteja și reface activele, rutele și serviciile necesare atât populației, cât și operațiunilor militare, inclusiv în perioade de criză și conflict.
A doua propunere: parteneriate pe termen lung cu capital privat
A doua idee prezentată la New York vizează dezvoltarea prioritară a unor parteneriate public-private pe termen lung pe coridoarele strategice.
În formula avansată de companie, firmele de infrastructură din regiune ar putea investi capital propriu alături de investitori transatlantici, iar parteneriatele ar acoperi nu doar construirea unui activ, ci și menținerea disponibilității acestuia pe termen lung.
Tema cooperării public-private a intrat deja explicit în politica NATO privind reziliența. Într-un ghid publicat în iulie 2026, Alianța recomandă statelor consolidarea cooperării dintre autorități și operatorii privați care controlează infrastructuri și servicii esențiale.
Motivul este unul practic: o mare parte a infrastructurii și a resurselor de care armatele ar avea nevoie într-o criză - transport, energie, telecomunicații, logistică sau servicii - se află în sectorul civil.
Un „index” al infrastructurii strategice de pe flancul estic NATO
Pentru ca aceste capacități să poată fi măsurate, Concelex propune și realizarea unui index al infrastructurii strategice pentru flancul estic al NATO.
Indexul ar trebui să arate, pentru fiecare activ important, cine îl poate construi, cine îl poate reface, cât ar dura intervenția și sub ce jurisdicție se află capacitatea respectivă.
Ideea apare într-un moment în care și Uniunea Europeană încearcă să inventarieze mai precis blocajele de infrastructură care pot împiedica deplasarea rapidă a forțelor militare.
Comisia Europeană arată că, împreună cu statele membre și structurile militare ale UE, au fost identificate aproximativ 500 de proiecte „hotspot” pe coridoarele prioritare de mobilitate militară. Sunt vizate, printre altele, poduri care trebuie consolidate, tuneluri care trebuie lărgite și creșterea capacității porturilor și aeroporturilor.
Miliarde de euro pentru infrastructură cu utilizare civilă și militară
Pentru companiile din construcții, inginerie și infrastructură, schimbarea are și o miză economică importantă.
În actualul exercițiu financiar european, 1,69 miliarde de euro au fost folosite pentru cofinanțarea a 95 de proiecte de infrastructură cu utilizare duală, civilă și militară.
Pentru viitorul buget european, Comisia a propus o creștere puternică a finanțării pentru mobilitate militară, până la aproximativ 17,65 miliarde de euro în perioada 2028-2034.
Iar banii nu sunt doar o perspectivă pentru următorul buget.
În apelurile CEF Transport deschise în 2026 sunt disponibile 1,1 miliarde de euro, dintre care 130 milioane de euro sunt rezervate mobilității militare. Termenul pentru depunerea proiectelor este 6 octombrie 2026.
Apelurile vizează rețeaua transeuropeană de transport TEN-T și permit investiții care fac infrastructura compatibilă atât cu nevoile civile, cât și cu transportul militar.
De ce devin constructorii parte din ecuația de securitate
Pentru sectorul privat, miza este mai largă decât apariția unor noi contracte de construcții.
Noile cerințe NATO de reziliență prevăd inclusiv identificarea dependențelor din lanțurile de aprovizionare, menținerea accesului la infrastructura critică și pregătirea unor planuri care să permită revenirea rapidă după atacuri, sabotaje sau alte perturbări majore. Alianța recomandă ca operatorii comerciali să includă scenarii de criză și conflict în propriile planuri de continuitate a activității.
Asta poate schimba și rolul companiilor de infrastructură: constructorul nu mai apare doar în momentul licitației și al execuției, ci poate deveni parte a capacității permanente de reziliență a unui stat.
La reuniunea de la New York, potrivit Concelex, participanții au discutat și despre interesul capitalului american pentru investiții pe flancul estic, cu condiția existenței unor proiecte cu riscuri clar repartizate și a unor parteneri locali capabili să construiască și să întrețină infrastructura pe termen lung. Este o concluzie prezentată de companie în comunicatul său, nu o evaluare generală a investitorilor americani.
La discuții au participat ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, consilierii prezidențiali Marius Lazurca și Radu Burnete, ambasadorul României în SUA, Andrei Muraru, precum și reprezentanți ai U.S. International Development Finance Corporation, ai unor bănci de investiții și fonduri globale și ai unor companii americane și românești din energie, inginerie și infrastructură, conform comunicatului.
Discuția a fost găzduită de Frederick Kempe, președinte și CEO al Atlantic Council, și moderată de Landon Derentz, vicepreședinte pentru energie și infrastructură al organizației.
Propunerile urmează să fie dezvoltate în continuare împreună cu Atlantic Council, iar discuția ar urma să continue printr-un eveniment organizat la București.
Concelex are peste 1.300 de angajați și aproximativ 100 de șantiere active, potrivit datelor furnizate de companie. Firma lucrează în domenii precum infrastructura critică, energia, centrele de date și construcțiile, iar CEO-ul său, Radu Pițurlea, este membru în Consiliul Director al Atlantic Council.