Banii nu cresc în copaci: un tânăr antreprenor român este directorul propriului startup de tehnologie, dar pentru asta trebuie să muncească la o corporație germană, de unde câștigă un salariu.
Mihai Simedrea avea 22 de ani și era student la Facultatea de Automatică a Politehnicii din Timișoara, acum doi ani, când și-a deschis propria firmă de tehnologie, împreună cu prietenii lui.
Ambiții mari, costuri pe măsură. Startup-ul Symbiote BCI lucrează la tehnologii din domeniul neuroștiinței. Este vorba despre o cască dotată cu electrozi, prin care sunt preluate și monitorizate semnalele transmise de creierul uman.
Un domeniu în care startup-ul timișorean vrea să aplice tehnologia este cel al siguranței auto. Ideea este ca șoferii profesioniști să fie monitorizați cu electrozii pe cap, pentru a preveni accidentele auto cauzate de oboseala la volan.
„O soluție la care ne-am gândit este pentru șoferii de tir. În acest moment, pentru a monitoriza oboseala șoferului sunt montate camere și o să știi poate cu 30 de secunde înainte dacă șoferul este obosit, dar este prea târziu într-un scenariu real, poate face un accident. Dar cu o astfel de soluție, tu poți să detectezi oboseala cu 4 minute înainte și să alertezi șoferul că urmează să intre în stare de oboseală, să ia o pauză”, a povestit Mihai, într-un dialog cu StartupCafe.ro, pentru comunitatea noastră antreprenorială.
Cu Mihai și colegii săi de la Symbiote ne-am întâlnit recent la hackathonul Defense-X, organizat de Academia Forțelor Terestre de la Sibiu. Aici, a venit cu o altă idee, destinată sectorului apărării: monitorizarea și testarea operatorilor de drone.
„Este o problemă reală, pentru că în scenarii controlate, operatorii de dronă au un success rate de 90%, dar în momentul în care îi pui efectiv pe traseu, acest success rate scade la 60%. Și asta se întâmplă pentru că nu ai cum să monitorizezi obiectiv operatorii de dronă. Sunt tot felul de teste pe care ei trebuie să le treacă și, dacă ai doi operatori de dronă cu același scor, tu nu poți ști cu adevărat, obiectiv, la nivel cognitiv, dacă sunt sau nu pregătiți pentru o misiune reală”, afirmă Mihai Simedrea.
Tânărul antreprenor susține că electrozii pe care îi folosește îl ajută să vadă cum se comportă creierul pilotului de dronă, dacă el și-a format automatismele sau are nevoie să își aducă aminte ce trebuie să facă în acțiune.
„Noi facem diferența între memorare și automatisme. Și atunci, deși pe scenarii de antrenament tu vezi pe grafice că doar zona de memorare este activă, tu știi că nu poți să trimiți operatorul de dronă respectiv pe un scenariu real. Și de asta e important ca, în timpul antrenamentului, să vezi cum zona de memorare începe să scadă și se dezvoltă automatismul”, susține Mihai.
Pentru asta e nevoie de anumiți electrozi, care nu se găsesc în România. Și costă.
„În România, nu găsești să cumperi, iar în Europa sunt unele companii care au o calitate foarte bună a semnalului, dar device-ul este de ordinul zecilor de mii, sutelor de mii de euro. Un device pe care l-am încercat noi în urmă cu doi ani era din SUA și am plătit o sumă considerabilă pentru el, undeva la 5.000 de euro. L-am comandat pentru a putea face studiile”, a povestit tânărul inginer.
Acesta este motivul pentru care „patronii” de startup-uri deep-tech trebuie să aibă și un job cu normă întreagă la o corporație. Cum, în ziua de azi, copiii au programul „școală după școală”, așa și antreprenorul nostru și colegii săi au „job după job”. Startup-ul e un fel de afterschool, dar cu muncă și cu bani aduși de acasă de fondatori.
„Ne-am autofinanțat de la început și același lucru îl facem și acum. Suntem angajați full-time, lucrăm. Startup-ul este full-time, dar mai avem un job full-time. Ăsta e un risc pe care trebuie să ți-l asumi, dacă vrei să crești și să duci tehnologia mai departe”, crede Mihai Simedrea.
Jobul său „de zi” este pe la o companie germană care a investit la Timișoara. Muncește ca backend developer, pentru salariu.
Elon poate sta liniștit
Mihai Simedrea studia calculatoarele la Timișoara, când i-a venit ideea să vireze către neuroștiințe.
„Proiectul a început acum 2 ani, când am dat o comandă de mâncare pe internet, iar livratorul avea o problemă de comunicare. Acela a fost momentul în care am început să caut o soluție, dacă există posibilitatea să translatez gândurile în cuvinte”, a povestit el.
Acum, la 24 de ani, Mihai face un masterat în machine learning și este pasionat de neuroștiință.
Startup-ul său, Symbiote, a conceput un fel de cască prin care este monitorizată activitatea creierului uman, „brain computer interface”, cum spune Mihai atunci când vorbește cu un ziarist.
Componentele și le procură în principal din SUA, în continuare, iar fabricarea se asigură în China. Electrozi, amplificatoare, procesor, toate trebuie montate astfel încât să arate ca un dispozitiv.
Românii vin aici cu conceptul în sine.
„Electrozii îi luăm din SUA. Sunt și în Europa, dar nu sunt pe tipul pe care vrem noi să mergem, pentru că noi mergem pe electrozi uscați. În cazul ideal, pentru a avea semnale cât mai bune, e nevoie să se aplice un gel, pentru ca electrozii să facă un contact cât mai bun cu scalpul. Dar pentru ceea ce facem noi sunt destul de reliable. Noi construim la imprimanta 3D un design de headset. Valoarea cu adevărat vine din PCB - circuitul de amplificare a semnalelor, pe care l-am dezvoltat noi. Design-ul e proiectat de noi în totalitate și îl manufacturăm în China”, a explicat Mihai Simedrea.
Domeniul ales de Mihai și colegii săi este atât unul sofisticat, încât cu greu te poți gândi la companii concurente. Elon Musk, cel mai bogat om din lume, are și un startup de neuroștiință. Dar Elon poate sta liniștit, timișorenii noștri sunt oameni cu „picioarele pe pământ”, nu le-a trecut prin cap să se „bată” cu Neuralink pe piața tehnologiei „neuro”.
„Neuralink are o metodă invazivă. Ceea ce avem noi este non-invaziv. Metoda invazivă are peste 1.000 de canale. În schimb, pe o metodă non-invazivă poți ajunge poate la câteva sute de canale. Canalele sunt electrozii, folosiți pentru a acoperi o arie cât mai mare a creierului, pentru a procura cât mai multe semnale. Părțile creierului sunt responsabile de anumite funcționalități: cortexul motor e legat de mișcare, frontalul de working memory”, a spus Mihai Simedrea.
„Creierul transmite semnale electrice, care oscilează între 0,5 și 100 de hertzi. Tehnologia pe care am dezvoltat-o noi poate să detecteze semnale între 0,5 și 30 de hertzi. După 30 de hertzi este un pic mai dificil să citești semnalele, pentru că e nevoie să le și stimulezi”, a mai explicat el.
Startup-ul timișorean Symbiote BCI folosește electrozi uscați, în ideea de a fi ușor de folosit. Pe aceștia îi montează pe cască, iar casca se așează direct pe cap. E o soluție de compromis. Pentru a obține date mai bune, ar trebui să se aplice un gel pe scalpul ras, dar deja se complică mult partea de utilizare. Cum Symbiote s-a gândit să ducă tehnologia la șoferii profesioniști, a trebuit să opteze pentru electrozii uscați, care merg direct.
Neuralink-ul lui Elon Musk intră, însă, mai adânc, mult sub scalp. Și țintește sus de tot, către soluții pentru nevăzători sau pentru pacienți care au suferit leziuni grave ale coloanei vertebrale.
„Problema cu cipurile invazive este că organismul o să le respingă”, obiectează Mihai.