În Jurnalul Oficial al Uniunii Europene s-a publicat joi Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2026/1253 al Comisiei din 4 iunie 2026 de înregistrare a indicației geografice protejate, „Babic de Buzău (IGP)”, a anunțat Ministerul Agriculturii, într-un comunicat transmis StartupCafe.ro.
„Babic de Buzău” a devenit, astfel, cel de-al 17-lea produs românesc protejat la nivelul Uniunii Europene alături de:
- Magiun de prune de Topoloveni (Indicație Geografică Protejată)
- Salam de Sibiu (Indicație Geografică Protejată)
- Novac afumat din Țara Bârsei (Indicație Geografică Protejată)
- Scrumbie afumată de Dunăre (Indicație Geografică Protejată)
- Telemea de Sibiu (Indicație Geografică Protejată)
- Cârnați de Pleșcoi (Indicație Geografică Protejată)
- Cașcaval de Săveni (Indicație Geografică Protejată)
- Salata cu icre de știucă de Tulcea (Indicație Geografică Protejată)
- Telemea de Ibănești (Denumire de Origine Protejată)
- Salată tradițională cu icre de crap (Specialitate Tradițională Garantată)
- Plăcintă dobrogeană (Indicație Geografică Protejată)
- Pită de Pecica (Indicație Geografică Protejată)
- Salinate de Turda (Indicație Geografică Protejată)
- Sardeluță marinată fabricată potrivit tradiției din România (Specialitate Tradițională Garantată)
- Cârnați din topor din Vâlcea (Indicație Geografică Protejată)
- Batog de Sturion (Indicație Geografică Protejată)
În prezent, România mai are 13 produse agroalimentare aflate în etapa de verificare la nivelul Comisiei Europene:
- 4 produse depuse pentru înregistrarea ca Indicații Geografice (IGP);
- 9 produse depuse pentru înregistrarea ca Specialități Tradiționale Garantate (STG).
„Ne-am dorit să arătăm că un produs tradițional românesc poate îndeplini cele mai exigente standarde europene și poate deveni un ambasador autentic al României. Această certificare aparține întregii comunități care a păstrat vie tradiția Babicului de Buzău și tuturor producătorilor care au transmis această rețetă din generație în generație. În cadrul Asociației pentru Promovarea Babicului de Buzău am reușit să construim o comunitate care reunește producători, experți, instituții și susținători ai tradițiilor locale în jurul unui obiectiv comun: protejarea și promovarea identității gastronomice a regiunii. Privim această recunoaștere europeană ca pe o responsabilitate de a continua să valorificăm patrimoniul local, inclusiv prin proiecte culturale și editoriale dedicate istoriei și poveștilor care stau în spatele Babicului de Buzău și ale altor produse reprezentative ale zonei”, a declarat Ana Maria Mircea, președinte al Asociației pentru Promovarea Babicului de Buzău.
Cum se face și ce conține Babicul de Buzău
Denumirea produsului „Babic de Buzău” a dobândit protecția pe sistemul de calitate Indicație Geografică Protejată (IGP) în baza Regulamentului (UE) 2024/1143 al Parlamentului European și al Consiliului din 11 aprilie 2024 privind indicațiile geografice pentru vin, băuturi spirtoase și produse agricole, precum și privind specialitățile tradiționale garantate și mențiunile facultative de calitate pentru produsele agricole, de modificare a Regulamentelor (UE) nr. 1308/2013, (UE) 2019/787 și (UE) 2019/1753 și de abrogare a Regulamentului (UE) nr. 1151/2012.
Produsul „Babic de Buzău” este un salam crud-uscat, presat, cu gust picant, realizat din carne de porc și vită de calitate superioară, utilizate în proporții egale. Carnea folosită este atent selecționată, cu îndepărtarea oaselor, a grăsimii moi, a ligamentelor, tendoanelor, vaselor mari de sânge și a părților sângerate. Carnea este apoi maturată prin sărare uscată, tocată la dimensiunea de 10 mm, condimentată și apoi introdusă în intestine naturale de vită.
Produsul conține boia dulce, boia iute și ardei iute. Amestecul este introdus în intestine naturale de vită și apoi supus unui proces de afumare cu lemn de esență tare, presare, maturare și uscare la rece, timp de minimum 20 de zile.
Caracteristicile Babicului de Buzău se datorează zonei în care este produs, metodei tradiționale specifice locului, amestecului de condimente și experienței meșteșugarilor, abilități transmise din generație în generație.
Povestea produsului începe în jurul anului 1900, iar rețeta este prezentată și în lucrările Enciclopedia „Județul Buzău: Tradiții, legende, obiceiuri, datini” -editura 2012 și ”Patrimoniul gastronomic al județului Buzău” - Universul Școlii, 2018.
În anul 2017, acesta a fost inclus în topul celor mai apreciate salamuri din lume de către TasteAtlas, ocupând locul 7, iar în 2023, a primit o stea de aur „Superior Taste Award” din partea International Taste Institute din Bruxelles.
Cererea de înregistrare în vederea dobândirii protecției IGP pentru denumirea „Babic de Buzău” a fost înaintată Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR) de către grupul aplicant Asociația Babicului de Buzău.
Grupul aplicant are un rol important, conferit de Regulamentul (UE) 2024/1143 conform căruia acesta trebuie să contribuie la garantarea calităţii, reputaţiei şi autenticităţii produsului Babic de Buzău IGP pe piaţă, prin întreprinderea de demersuri pentru a preveni sau a contracara orice măsuri sau practici comerciale care prejudiciază sau riscă să prejudicieze imaginea și valoarea produselor lor, inclusiv practici de comercializare și prețuri care le devalorizează.