Un val de controale ANAF și dosare penale instrumentate de procurorii DNA a venit peste mai multe firme românești care fac transport alternativ prin intermediul aplicațiilor de ride-sharing, instituțiile românești invocând scheme de evaziune fiscală care se ridică la sute de milioane de lei. Mai mult, în 2025, Tribunalul București a condamnat și doi angajați ai unei platforme online de transport alternativ, pentru mită și favorizarea infractorului.
Schemă de evaziune fiscală în ride-sharing, cu prejudiciu de 266 milioane lei la bugetele statului
Agenția Națională de Administrare Fiscală a anunțat, luni, că inspectorii săi din Direcția generală antifraudă fiscală ar fi descoperit „o schemă de evaziune fiscală prin care s-a creat un prejudiciu de 266,5 mil. de lei la bugetul de stat”.
Fauda ar fi fost săvârșită de firme românești care fac transport de persoane prin intermediul aplicațiilor mobile de ride-sharing.
În urma investigațiilor derulate pe parcursul anului 2025, Antifrauda ANAF a găsit nereguli privind impozitul pe venit și neplata unor contribuții obligatorii aferente salariilor șoferilor de ride-sharing.
Inspectorii ANAF au aplicat și sancțiuni contravenționale pentru alte abateri constatate, în cuantum total de aproximativ 4,8 milioane de lei.
ANAF a mai descoperit că „numeroase” firme „nu fiscalizează corect veniturile și disimulează plata veniturilor salariale, aducând prejudicii la bugetul de stat”.
Potrivit Fiscului, schema evazionistă funcționa în 2 pași:
- o societate paravan reținea un comision de 5–10% din sumele primite de la platformele de transport alternativ;
- diferența de sumă era redistribuită șoferilor (cash sau virament) fără fiscalizare.
Inspectorii Antifraudă au sesizat organele de urmărire penală în 90 de cazuri.
De asemenea, au fost identificate și 30 de situații în care șoferii nu foloseau aparate de marcat fiscale și nu emiteau bonuri, fiind sancționați conform legii.
Din 2025, ANAF urmărește încasările șoferilor de ridesharing prin declarația D397 pe care o depun Uber, Bolt și alte platforme
Din anul 2025, Ministerul Finanțelor a introdus un nou instrument legislativ: declarația informativă D397, pe care o depun la ANAF marile platforme de ridesharing care operează în România, ca Uber și Bolt.
Platformele de transport alternativ sunt obligate să transmită periodic date direct către Fisc.
ANAF spune că noul instrument îi permite acum „un control activ și în timp real” asupra activităților din domeniul transportului alternativ. .
„Dincolo de efectul implicit obținut în sensul creșterii gradului de conformare voluntară, Direcția generală antifraudă fiscală deține date complete, obținute în timp real pentru realizarea de analize de risc fiscal punctuale și țintite exclusiv spre cazurile care prezintă risc fiscal. A.N.A.F. își propune ca măsura legislativă adoptată să contribuie decisiv la combaterea muncii nedeclarate și subdeclarate în domeniul transportului alternativ de persoane dar să protejeze și persoanele de bună credință care activează în acest domeniu și care se conformează legislației fiscale” - afirmă Fiscul.
„Direcţia generală antifraudă fiscală va continua investigarea domeniului transportului alternativ de persoane și va instrumenta operativ cazurile de evaziune fiscală rezultate din analizele de risc realizate, având acum posibilitatea realizării unor intervenții rapide, în timp real”- adaugă ANAF în comunicatul său de luni.
Perchezii în București, patronul unor firme de ridesharing și curietat a fost reținut de procurorii DNA. Cum a scăpat de Antifrauda ANAF până acum
Tot luni, Direcția Națională Anticorupție a dat, și ea, un comunicat, în care prezintă un presupus caz de evaziune fiscală cu prejudiciu de 18 milioane de lei, generat bugetul statului de o serie de firme care au activități de transport prin intermediul platformelor de ridesharing, dar și activități de curierat prin aplicațiile de profil.
Faptele acuzate de magistrați ar fi fost săvârșite în perioada 2022-2025.
În 18 septembrie 2025, procurorii DNA au făcut percheziții domiciliare în 4 locații din București, la domiciliile unor persoane fizice sau sediile/punctele de lucru ale unor firme.
Pe 19 septembrie, procurorii anticorupție l-au reținut pentru 24 de ore pe inculpatul E.T., asociat și „administrator în fapt” al mai multor firme cu obiect de activitate în transportul alternativ de persoane.
Omul este acuzat acum de două infracțiuni de evaziune fiscală, în formă continuată.
De asemenea, o femeie, M.A.G., care administrează mai multe firme de transportul alternativ, a fost pusă sub control judiciar pentru 60 de zile. Și ea este acuzată de două infracțiuni de evaziune fiscală, în formă continuată.
Procurorii DNA susțin că au probe potrivit cărora cele două persoane ar fi plătit „la negru” șoferii de ridesharing și curierii și nu au declarat nici încasările firmelor pe care le administrau. Când Antifrauda ANAF venea în control, patronii cesionau firmele către cetățeni străini, după care deschideau alte SRL-uri și o luau de la capăt.
Iată ce spun procurorii că au constatat:
- „În perioada ianuarie 2022 – iunie 2025, cu intenție și în baza aceleiași rezoluții infracționale, inculpatul E.T., în calitate de administrator în fapt al mai multor societăți comerciale cu obiect de activitate în transportul alternativ de persoane, împreună cu inculpata M.A.G., în scopul sustragerii de la obligațiile fiscale, ar fi ascuns sursa impozabilă, prin plata la negru a salariilor către proprii angajați, prin operațiuni care nu ar fi fost înregistrate în evidența contabilă și nu ar fi fost declarate organelor fiscale, cu consecința cauzării unui prejudiciu bugetului de stat în cuantum de total de 11.580.140 lei, reprezentând impozite și contribuții cu reținere la sursă (taxe salariale cu reținere la sursă și contribuție asigurătorie de muncă).
- În aceeași perioadă menționată anterior, cei doi inculpați, cu intenție și în baza aceleiași rezoluții infracționale, ar fi omis înregistrarea în evidența contabilă a celor patru societăți comerciale și nu ar fi declarat organelor fiscale veniturile impozabile, cu consecința cauzării unui prejudiciu bugetului de stat, în cuantum total de 7.088.736 lei.
- Până la acest moment, prejudiciul total cauzat bugetului de stat este estimat la suma de 18.668.876 lei.
- În concret, aproximativ 90% dintre șoferii sau curierii care prestau servicii în cadrul acestor societăți administrate în fapt de către cei doi inculpați, nu ar fi fost angajați cu carte de muncă, iar pentru aceștia nu ar fi fost declarate și achitate contribuțiile datorate bugetului de stat.
- Astfel, în această manieră, veniturile obținute prin intermediul acestor societăți ar fi fost împărțite în mod egal de către cei doi inculpați, fiecare obținând săptămânal sume cuprinse între 15.000 de lei și 23.000 de lei.
- Totodată, în momentul în care una dintre societățile în cauză era supusă unui control desfășurat de către Direcția Generală Antifraudă Fiscală, ca urmare a sancțiunilor aplicate pentru nedeclararea de TVA, cei doi inculpați procedau la cesionarea părților sociale ale societăților către cetățeni străini, pentru a evita achitarea sumelor stabilite de plată și, ulterior, își continuau activitatea în aceeași manieră, pe o altă societate nou înființată”.
În cauză se desfășoară acte de urmărire penală și față de alte persoane.
Angajați ai unei platforme online de transport alternativ, condamnați penal. Unul a luat șpagă circa 23.000 EUR de la firmele care operau pe platformă
Dacă în cazurile descrise mai sus, a fost vorba despre patronii unor firme românești care practică transportul alternativ folosind aplicațiile de ride-sharing, iată că au primit deja condamnări la tribunal și angajații unei platforme online de intermediere a serviciilor de transport alternativ.
DNA a anunțat, pe 18 septembrie 2025, că a trimis în judecată, în stare de libertate, 5 inculpați: G.N.M., C.A.V., T.A.C., C.C.N și C.A., coordonatori sau administratori de fapt ai unor societăți comerciale cu activitate de transport alternativ de persoane.
Toți cei 5 inculpați sunt acuzați că au făcut evaziune fiscală. În plus, doi dintre ei, (G.N.M și T.A.C) ar fi dat și șpagă, de mai multe ori, unor angajați ai unei platforme online de ride-sharing. De asemenea, G.N.M și C.A.V., administratori de firme de transport românești, sunt acuzați și de spălare de bani.
Cei doi angajați ai unei platforme de ride-sharing care au primit mită în acest caz deja și-au recunoscut faptele de corupție, semnând acorduri de recunoaștere cu procurorii, pentru a scăpa de închisoare:
- T.G.M., angajat al societății deținătoare a unei platforme de ride-sharing, în sarcina căruia s-a reținut infracțiunea de luare de mită în formă continuată. El a luat șpagă cumulată de circa 23.000 EUR de la doi dintre patronii și administratorii de firme de transport românști care operau prin intermediul platformei online de ridesharing respective.
- C.I.N., angajată a societății deținătoare a unei platforme de ride-sharing, în sarcina căreia s-a reținut infracțiunea de favorizarea făptuitorului.
În prezența avocaților, cei doi angajați ai platformei online de ridesharing au declarat că recunosc comiterea faptelor, că acceptă încadrările juridice făcute de magistrați și că sunt de acord cu pedepsele care le-au fost aplicate.
În ianuarie 2025, Tribunalul București l-a condamnat pe T.G.M. la de 2 ani închisoare, cu amânarea executării pedepsei. În iunie 2025, instanța a condamnat-o și pe C.I.N (angajată și ea a platformei online de transport alternativ) să plătească o amendă penală de 25.500 lei.
Acum, în rechizitoriul care îi privește pe cei 5 patroni și administratori de firme românești care fac transport prin intermediul platformelor de ridesharing, procurorii susțin că au probe din care rezultă un prejudiciu total de 67.493.417 lei.
Potrivit procurorilor, în perioada generală mai 2022 – ianuarie 2025, cei 5 inculpați ar fi coordonat activitatea unor societăți comerciale de transport alternativ de persoane, prin care ar fi produs acest prejudiciu total bugetului, ca urmare a sustragerii de la plata obligațiilor fiscale.
Concret, prejudiciul ar fi fost produs prin omisiunea înregistrării în evidența contabilă a 14 societăți comerciale și prin nedeclararea veniturilor impozabile către organele fiscale, pe de o parte, iar de pe altă parte, prin ascunderea sursei impozabile ca efect al neîncheierii unor contracte individuale de muncă și astfel, al plății la negru a salariilor către proprii angajați.
Din probele administrate a rezultat următorul mecanism de acțiune:
- În perioada menționată, au fost înființate mai multe societăți de transport alternativ de persoane care, sub controlul și coordonarea celor cinci inculpați, ar fi ajuns să colaboreze cu peste 1000 de șoferi.
- Șoferii erau atrași de colaborarea cu societățile coordonate de inculpați, deoarece acestora li se oferea posibilitatea de a lucra fără contract de muncă, veniturile obținute fiind astfel semnificativ mai mari.
- După ce șoferii erau recrutați, acestora li se solicita încheierea, cu societățile controlate de inculpați, a unor contracte de comodat prin care transmiteau cu titlu gratuit autoturismul lor către societate - operator de transport;
- societatea obținea autorizația de la Autoritatea Rutieră Română (ARR), precum și înscrierea pe platformele de ride-sharing.
- După începerea activității, din sumele pe care le încasau de la companiile deținătoare ale platformelor de ride-sharing, inculpații, care coordonau societățile de transport, opreau un comision între 8 și 12%, iar restul sumelor le erau virate șoferilor.
- În acest fel, având în vedere că nu erau plătite contribuții salariale, șoferii primeau o indemnizație mai mare decât în mod legal. După ce erau plătite sumele cuvenite șoferilor, inculpații G.N.M. și T.A.C. ar fi retras sumele rămase de la bancomat, însușindu-și aceste sume de bani.
- Activitatea se desfășura în această modalitate până când societatea intra în atenția organelor fiscale, după care, activitatea era mutată pe altă societate.
- Practic, din activitatea de transport alternativ, toate sumele încasate de la clienți (din care platforma își oprea comisionul contractual convenit de 25 %), ar fi fost împărțite între inculpați și șoferi, fără ca bugetul de stat să fi încasat taxele cuvenite (TVA, impozit pe venit, contribuții salariale), mai spun procurorii DNA.
- Inculpatul G.N.M. ar fi retras de la bancomat, din contul a opt societăți comerciale pe care le controla suma peste 13 milioane de lei, din care ar fi cumpărat imobile, ar fi deschis un restaurant și un service auto.
În ceea ce privește alte sume de bani din comiterea infracțiunii de evaziune fiscală, în perioada martie 2023 – octombrie 2024, în scopul ascunderii sau disimulării originii ilicite a banilor, inculpații G.N.M. și C.A.V. ar fi efectuat mai multe operațiuni care au presupus creditarea unor societăți comerciale, precum și achiziții și vânzări, între care autoturisme de lux și alte 45 de autoturisme pentru activități comerciale.
Când au intrat în scenă angajații platformei online de ridesharing? Pentru a fi ajutați în diverse probleme apărute în relația cu platforma, inculpații aveau nevoie să aibă legături strânse cu un angajat al platformei online de transport alternativ.
Ajutorul consta în prioritizarea cererilor cu privire la înregistrarea șoferilor în aplicația informatică ori deblocarea conturilor șoferilor înregistrați în aplicație. Astfel, pentru aceste „servicii”, inculpații G.N.M. și T.A.C. ar fi remis inculpatului T.G.M., angajat al platformei, în mai multe tranșe, suma totală de 112.000 lei, respectiv 7.500 lei.
De asemenea, în cursul lunii iulie 2024, inculpatul G.N.M. (patron de firmă românească de transport) ar fi fost anunțat telefonic de inculpata C.I.N., angajată a platformei online de ridesharing, că procurorii ceruseră date despre el.
După ce a fost avertizat de angajata platformei online, G.N.M. ar fi transmis o mare parte din șoferii care lucrau pe firmele sale către firmele coordonate de alt inculpat, T.A.C.
Pe parcursul urmăririi penale, în scopul acoperirii prejudiciului produs, în cauză au fost instituite măsuri asigurătorii cu privire la bunuri și sume de bani aparținând inculpaților.