Producătorii de alimente și magazinele din statele membre ale Uniunii Europene, inclusiv din România, vor trebui să ia măsuri pentru reducerea risipei de hrană, inclusiv donând produsele alimentare rămase nevândute, potrivit unei directive adoptate de UE.
Proiectul de directivă pentru reducerea rispei alimentare și a deșeurilor din industria textilă a fost propus de Comisia Europeană încă din anul 2023, iar acum a trecut de faza finală de aprobare, primind „undă verde” de la europarlamentari, în a doua lectură, în sesiunea plenară a Parlamentului de la Strasbourg.
Reducerea risipei alimentare
Legislația actualizată va introduce obiective obligatorii de reducere a risipei alimentare, care trebuie atinse la nivel național până la 31 decembrie 2030:
- o reducere de 10% în sectorul procesării și producerii alimentelor,
- și o reducere de 30% pe cap de locuitor în magazine, restaurante, servicii alimentare și gospodării.
Aceste obiective vor fi calculate în comparație cu media anuală a cantităților generate între 2021 și 2023.
La solicitarea Parlamentului, țările UE vor trebui să ia măsuri pentru a se asigura că operatorii economici care au un rol semnificativ în prevenirea și generarea risipei alimentare (care vor fi identificați de fiecare țară) facilitează donarea alimentelor nevândute, dar sigure pentru consumul uman.
Producătorii de haine vor acoperi costurile colectării, sortării și reciclării deșeurilor textile
Producătorii care introduc textile pe piața UE vor fi obligați să suporte costurile colectării, sortării și reciclării acestora, prin noi scheme de responsabilitate extinsă a producătorilor (EPR), mai prevede directiva.
Schemele vor fi create de fiecare stat membru UE, inclusiv România, în termen de 30 de luni de la intrarea în vigoare a directivei.
Aceste prevederi se vor aplica tuturor producătorilor, inclusiv celor care folosesc comerțul electronic, indiferent dacă sunt sau nu stabiliți într-un stat membru al UE.
Microîntreprinderile (sub 10 angajați) vor avea la dispoziție 1 an în plus pentru a se conforma cerințelor EPR.
Noile reguli vor acoperi produse precum îmbrăcăminte și accesorii, pălării, încălțăminte, pături, lenjerii de pat și de bucătărie, precum și perdele.
Directiva face referire și la curentul ultra-fast fashion, ai căror exponenți la nivel mondial sunt giganții chinezi Shein și Temu, dar și la curentul mai „clasic” fast fashion, consacrat de producători și retaileri europeni ca Zara sau H&M.
Statele membre UE ar trebui să abordeze practicile de „ultra-fast fashion” și „fast fashion” atunci când decid asupra contribuțiilor financiare în cadrul schemelor EPR.
Țările UE vor avea la dispoziție 20 de luni de la intrarea sa în vigoare pentru a transpune regulile europene în legislația națională.
În iulie 2023, Comisia Europeană a propus revizuirea regulilor UE privind deșeurile, cu accent pe deșeurile alimentare și textile. În fiecare an, aproape 60 de milioane de tone de deșeuri alimentare (132 kg per persoană) și 12,6 milioane de tone de deșeuri textile sunt generate în UE. Doar îmbrăcămintea și încălțămintea reprezintă 5,2 milioane de tone de deșeuri, echivalentul a 12 kg pe an, de persoană.
Instituțiile UE estimează că mai puțin de 1% din textilele din întreaga lume sunt reciclate în produse noi.