Familia de antreprenori turci Eskiocak, cunoscută pentru dezvoltarea a peste 2.000 de apartamente în vestul Bucureștiului, a încercat să înregistreze la OSIM marca „Chiajna Shopping Center”, folosită pentru centrul comercial deschis lângă Militari Residence. Cererea a fost respinsă, iar firma familiei a pierdut definitiv procesul. Povestea are și o coincidență istorică aparte: comuna își leagă identitatea publică de Doamna Chiajna, fiica lui Petru Rareș și nepoata lui Ștefan cel Mare, o figură politică a secolului al XVI-lea cunoscută inclusiv pentru relațiile sale cu lumea otomană.
În spatele proiectului se află familia Eskiocak, oameni de afaceri turci activi în România încă din anii ’90. Primele lor afaceri locale au fost legate de comerțul angro cu legume și fructe, înainte ca familia să intre puternic în dezvoltări imobiliare și să ajungă la proiecte rezidențiale de mari dimensiuni în vestul Capitalei.
Miza juridică a litigiului poate fi rezumată simplu: poate o firmă să obțină protecție ca marcă pentru denumirea „Chiajna Shopping Center”?
OSIM și instanțele au răspuns că, în forma cerută de Rotar, nu. Pentru consumator, expresia descrie în primul rând un centru comercial aflat în Chiajna și nu indică suficient de clar afacerea unei anumite companii.
Rotar a cerut marca înainte de deschiderea centrului comercial
Rotar Comaliment Impex a solicitat înregistrarea mărcii verbale „CHIAJNA SHOPPING CENTER” în decembrie 2022. În documentele OSIM, cererea figurează în prezent cu statutul „Respinsă”.
Protecția cerută nu se limita la simpla folosire a numelui pe clădire. Compania voia marca pentru o gamă largă de activități care includ publicitate și marketing, închirierea și administrarea proprietăților și spațiilor comerciale.
OSIM a respins însă cererea. Rotar a contestat decizia, dar a pierdut și în procedura administrativă, după care a dus disputa în instanță.
Între timp, Chiajna Shopping Center a fost inaugurat în septembrie 2024. Centrul are circa 10.000 de metri pătrați și găzduiește retaileri și operatori precum Penny, KiK, TEDi, Takko, 18Gym și Domino’s Pizza.
Tribunalul: „Chiajna” spune unde este, „Shopping Center” spune ce este
Rotar a dat în judecată OSIM la Tribunalul București, cerând anularea refuzului și admiterea mărcii.
În decembrie 2024, Tribunalul a respins acțiunea companiei ca neîntemeiată.
Raționamentul instanței este destul de intuitiv. „Chiajna” este o denumire geografică, iar „Shopping Center” descrie tipul de activitate. Alăturarea lor nu este suficientă, în opinia judecătorilor, pentru ca publicul să înțeleagă că serviciile provin de la o anumită companie.
Cu alte cuvinte, sintagma este percepută mai degrabă ca o descriere a unui centru comercial din Chiajna.
Rotar a susținut însă contrariul: denumirea trebuie privită în ansamblu, iar „Chiajna Shopping Center” ar fi ajuns să identifice un complex comercial concret, nu orice centru comercial din localitate.
Firma a invocat inclusiv existența altor mărci construite din denumiri geografice combinate cu termeni comerciali. Tribunalul nu a acceptat argumentul. Fiecare cerere este analizată separat, iar faptul că alte formule asemănătoare au fost acceptate nu obligă OSIM să înregistreze una nouă.
Compania nu a demonstrat nici că denumirea dobândise prin folosire un asemenea grad de recunoaștere încât publicul să o asocieze în mod clar cu o singură firmă.
Rotar a mers mai departe la Curtea de Apel
După înfrângerea de la Tribunal, compania a atacat sentința.
Rotar a insistat că expresia „Chiajna Shopping Center” trebuie analizată ca un întreg și că ar fi capabilă să identifice un anumit complex comercial și să diferențieze serviciile acestuia de cele oferite de alte firme.
Compania a invocat din nou alte mărci care folosesc denumiri geografice alături de termeni comerciali și a reclamat și modul în care OSIM tratase unul dintre punctele sale de vedere în procedura administrativă.
Nici aceste argumente nu au schimbat rezultatul.
Curtea de Apel București a respins apelul în ianuarie 2026. Decizia este definitivă.
Curtea de Apel: românii înțeleg deja ce înseamnă „Shopping Center”
Una dintre cele mai clare observații ale instanței privește chiar limba în care a fost construit numele.
Judecătorii au arătat că „shopping” și „center” sunt cuvinte intrate de mult în vocabularul consumatorilor români, iar folosirea limbii engleze nu transformă automat expresia într-una originală.
Tradusă literal, denumirea înseamnă, practic, „Centrul de Cumpărături din Chiajna”, arată Curtea de Apel.
Prin urmare, consumatorul înțelege imediat ce fel de loc este și unde se află, fără să rezulte automat că numele indică o singură companie.
Instanța a respins și argumentul celorlalte mărci similare. Faptul că există alte denumiri descriptive deja înregistrate nu înseamnă că standardul poate fi coborât pentru o nouă cerere.
Astfel, după mai bine de trei ani de la depunerea cererii, tentativa de a înregistra „Chiajna Shopping Center” ca marcă verbală s-a încheiat definitiv.
Cine sunt oamenii de afaceri din spatele Chiajna Shopping Center
Centrul comercial este legat de familia Eskiocak, cunoscută mai ales pentru proiectele Rotar Park Residence din vestul Bucureștiului.
Familia de origine turcă a intrat în afaceri în România prin comerțul angro cu legume și fructe. Un teren de 3,6 hectare din vestul Bucureștiului, cumpărat încă din 1996 de la un investitor turc, a găzduit complexul angro controlat de Mahmut și Sabahattin Eskiocak.
Ulterior, familia s-a extins în dezvoltări imobiliare și a construit peste 2.000 de apartamente în proiectele Rotar Park Residence.
Primul proiect a avut 1.284 de apartamente, iar Rotar Park Residence 2 a fost proiectat cu peste 1.200 de locuințe.
Rotar Comaliment Impex, compania care a cerut marca „Chiajna Shopping Center”, este controlată de Sabahattin Eskiocak.
De la Petru Rareș și Ștefan cel Mare la marca „Chiajna”
Aici apare și o coincidență istorică aparte.
Comuna Chiajna își leagă astăzi identitatea publică de Doamna Chiajna, fiica lui Petru Rareș și nepoata lui Ștefan cel Mare. Personajul istoric are statuie în comună, un liceu îi poartă numele, iar în Dudu funcționează Școala Gimnazială „Petru Rareș”, numită după tatăl său.
Administrația locală face explicit această legătură. În documentele prin care a fost propus numele Școlii „Petru Rareș”, Primăria o descrie pe Doamna Chiajna drept fiica domnitorului „căreia comuna noastră îi poartă numele”.
Există și alte ipoteze istorice privind originea exactă a toponimului, inclusiv una consemnată de Primărie, potrivit căreia denumirea ar putea proveni de la o altă Chiajna, soția vornicului Cernica-Știrbeiu. În identitatea publică actuală a comunei, însă, asocierea cu celebra fiică a lui Petru Rareș este evidentă.
Doamna Chiajna a fost una dintre figurile politice feminine importante ale secolului al XVI-lea. Căsătorită cu Mircea Ciobanul, domnul Țării Românești, ea a rămas după moartea acestuia un actor important în lupta pentru păstrarea tronului în familie.
Pentru asta a folosit inclusiv relațiile de la Constantinopol și influența pe care o avea în cercurile otomane, pentru a susține domnia fiului său, Petru cel Tânăr.
Unele relatări istorice o prezintă și conducând personal oameni înarmați în confruntările pentru putere, un rol rar pentru o femeie în epocă.
Apare astfel, la aproape cinci secole distanță, o coincidență: o familie de antreprenori turci, venită în România prin comerț și ajunsă ulterior la investiții imobiliare de mari dimensiuni, a încercat să transforme într-o marcă comercială numele unei localități care își asociază identitatea cu nepoata lui Ștefan cel Mare, personaj care a avut la rândul său relații politice strânse cu lumea otomană.
Coincidența nu are, evident, nicio legătură cu verdictul instanțelor.
Judecătorii au avut de răspuns la o problemă mult mai contemporană: poate o companie să obțină exclusivitate prin marcă asupra unui nume format dintr-o denumire geografică și descrierea generică a unei activități comerciale?
În cazul „Chiajna Shopping Center”, răspunsul definitiv a fost nu.
Când numele locului devine brand
Cazul „Chiajna Shopping Center” scoate în evidență o problemă care poate apărea pentru multe afaceri: faptul că un nume este folosit comercial și ajunge să fie asociat cu un anumit business nu înseamnă automat că firma poate obține exclusivitate asupra lui printr-o marcă verbală.
StartupCafe.ro a întâlnit recent o situație asemănătoare în cazul Patiseria Amzei. Patronul afacerii a cerut încă din 2021 înregistrarea mărcii verbale „Patiseria Amzei”, dar solicitarea a fost respinsă.
Cele două cazuri nu sunt identice, dar ridică aceeași întrebare pentru antreprenori: cât din valoarea unui brand provine din afacerea construită de tine și cât provine dintr-un nume de loc pe care îl folosesc și alții?
În cazul Rotar, răspunsul instanțelor a fost clar. „Chiajna” spune unde este proiectul, iar „Shopping Center” spune ce este. Combinate, cuvintele nu au fost considerate suficient de distinctive pentru ca o singură companie să obțină protecția cerută asupra expresiei.