Reprezentanți ai patronilor de restaurante și hoteluri reuniți în cadrul Federației Patronatelor din Industria Ospitalității (FPIOR) consideră că firmele românești din domeniu au costuri ridicate, iar dacă statul român va lua o serie de măsuri, printre care și scăderea TVA pe aceste sector, „vom avea prețuri mai mici în restaurante”.
„Dacă aceste măsuri se vor lua de către guvernanții noștri, după calculele noastre, vom reveni la 225.000-230.000 (angaja'i - n..r) în industrie, în 2-3 ani, vom avea prețuri mai mici în restaurante, pentru că de fiecare dată întrebarea este De ce sunt prețurile mari în restaurante?, vom avea încasări mai multe, vom plăti mai mulți bani către stat și probabil că vom avea mai mulți bani să plătim către pensii și alte costuri pe care le are statul român”, a declarat, într-o conferință, președintele executiv al FPIOR, Călin Cozma.
La rândul ei, Corina Macri, antreprenoare HoReCa din Timișioara, a explicat că operatorii din domeniu au costuri „extraordinar de mari” în România.
„Plătim niște costuri extraordinar de mari, cele mai mari din Europa și lumea ne întreabă de ce avem costuri mari. De aceea, pentru că în spatele acestor servicii sunt costuri supradimensionate”, a spus Macri, care este și vicepreședintă a FPIOR.
În context, reprezentanții FPIOR susțin că profitul care rămâne firmelor românești din HoReCa este „sub 1%”.
„Ajungem la ceea ce ați spus mai devreme că poate calitatea percepută a serviciilor nu este cea pe care ne-o dorim cu toții. Dar noi trebuie să înțelegem: calitatea o facem cu investiții. Un cuptor profesional costă de la 15.000 de euro în sus. Un om pe trasabilitate, care să-ți asigure fluxurile și expirările, ajunge de la 2000-3000 EUR în sus, un salariu. În momentul în care tu ești cu rentabilitatea sub 1%, din ce bani poți tu să plătești chestia asta? Pentru că tu, dacă ți-ai luat o amendă, deja te-ai dus pe minus”, a spus Alex Costea, patron HoReCa din Iași, vicepreședinte al FPIOR.
„Ieri am avut o ședință cu angajații mei, avem una din cele mai mari locații din Iași, și am început ședința prin a le spune că poate fi ultima ședință, pentru că noi nu știm dacă vom trece iarna. Noi de prin 2022 aducem bani de acasă pentru investiții, să ne conformăm la valul de schimbări care au avut loc, în ISU, ANPC, DSV, ANSVSA”, a mai susținut Costea.
Costea recunoaște că unii clienți din România preferă să meargă în străinătate: „Și clientul are dreptate, pentru că biletele de avion sunt foarte ieftine în ultima vreme”.
Cele zece măsuri cerute de FPIOR viitorului Guvern
Federația Patronatelor din Industria Ospitalității din România (FPIOR) propune viitorului Guvern care va avea puteri depline un pachet de 10 măsuri pentru perioada 2026–2029:
- Scăderea TVA de la 11% la 9% pentru cel puțin trei ani. Reamintim că Guvernul a majorat TVA standard de la 19% la 21% și TVA pentru HoReCa de la 9% la 11%, de la 1 august 2025. Pentru sectorul HoReCa, Guvernul luase în calcul majorarea TVA la 21%, în funcție de nivelul evaziunii fiscale din domeniu, dar a decis să păstreze TVA de 11%, considerând că evoluțiile pe sector nu impun o creștere a acestui impozit.
- Reducerea costului forței de muncă pentru angajații din HoReCa. FPIOR propune diminuarea contribuțiilor sociale pentru primii 4.000-5.000 de lei din salariul brut al angajaților din domeniile CAEN 55 și 56. Măsura ar urma să fie disponibilă doar companiilor care nu își reduc numărul de salariați, declară integral veniturile și nu au obligații fiscale restante. Argumentul patronatelor este că o astfel de măsură ar putea reduce presiunea asupra angajatorilor și ar încuraja declararea integrală a veniturilor salariale.
- FPIOR cere și relansarea voucherelor de vacanță, pe care le consideră un instrument de politică economică, nu doar un beneficiu salarial. Propunerea este ca valoarea anuală să fie de minimum 1.600-2.000 de lei, cu utilizare exclusivă în România. Patronatele propun și o bonificație de 20% pentru voucherele folosite în extrasezon, în perioada octombrie-mai.
- Lansarea unui program de tip „IMM INVEST OSPITALITATE”, destinat companiilor din industrie. Acesta ar trebui să permită accesul la finanțări pentru capital de lucru, investiții, refinanțări, modernizare și digitalizare. FPIOR propune garanții de stat de 80-90%, dobândă subvenționată în primele 12 luni și perioade de rambursare de până la trei ani pentru capitalul de lucru și până la 7-10 ani pentru investiții. „Statul nu trebuie să plătească integral creditul. Intervenția principală poate fi garanția”, susține FPIOR.
- Datorii fiscale: eșalonare pe 36 de luni pentru firmele viabile. Firmele eligibile ar beneficia de o procedură simplificată și penalități reduse, cu o condiție: să își achite la zi obligațiile fiscale curente. În schimb, pe durata respectării graficului, acestea ar fi protejate de executarea silită. Principiul patronatelor este simplu: statul are mai multe șanse să recupereze integral o datorie de la o companie care continuă să funcționeze decât de la una împinsă în insolvență.
- Investițiile, recompensate fiscal. FPIOR cere extinderea facilităților pentru profitul reinvestit în modernizarea afacerilor. Renovarea unităților de cazare și alimentație publică, echipamentele, sistemele HVAC, eficiența energetică, panourile fotovoltaice, digitalizarea, automatizarea și extinderea capacităților ar urma să beneficieze de amortizare accelerată și/sau credit fiscal pentru investiții. Ideea este ca antreprenorul să poată alege între plata integrală a impozitului și direcționarea unei părți din resurse către investiții care cresc competitivitatea companiei.
- Program național de eficiență energetică pentru HoReCa. Granturile ar putea acoperi maximum 30-40% din valoarea investiției, diferența urmând să fie finanțată prin credite garantate. Printre investițiile eligibile s-ar număra panouri fotovoltaice, baterii, pompe de căldură, recuperatoare de căldură, echipamente frigorifice eficiente, centrale moderne, izolații și sisteme inteligente de reducere a consumului.
- FPIOR vrea să formeze angajații de care industria are nevoie. Programul „Angajat calificat în Ospitalitate” ar presupune ca statul să suporte 50% din costul formării profesionale a unui angajat nou calificat, în limita unui plafon stabilit. Printre ocupațiile prioritare se numără bucătarii, ajutorii de bucătar, ospătarii, barmanii, recepționerii, cameristele și managerii de restaurant sau hotel.
- „O singură autorizație, nu un maraton prin instituții”. FPIOR propune o reformă administrativă prin introducerea „Autorizației unice HoReCa”. Operatorul ar urma să depună documentele într-un singur portal, iar instituțiile statului să facă schimb de informații între ele. Principiul propus de patronate este „once-only”: statul să nu mai ceară antreprenorului un document pe care o altă instituție publică îl deține deja. Măsura ar urma să acopere autorizații, certificate, avize și controale.
- Pact fiscal pentru HoReCa până în 2029. Propunerea vizează predictibilitatea fiscală. FPIOR cere instituirea unui „Pact Fiscal HoReCa 2026–2029”, prin care orice modificare majoră privind TVA, taxarea muncii, impozitul pe profit, taxele specifice sectorului sau regimul voucherelor de vacanță să fie anunțată cu cel puțin șase luni înainte de intrarea în vigoare. Pentru schimbările structurale, patronatele propun un termen de minimum 12 luni. „Problema principală nu este doar nivelul taxelor, ci schimbarea permanentă a regulilor”, argumentează FPIOR.