Românii care fac bani din tranzacții cu criptomonede s-au bucurat degeaba când parlamentarii au votat o scutire de impozit, înainte de alegeri. Scutirea decisă de Parlament la câștigurile din tranzacțiile cu monede virtuale nu s-a mai aplicat, iar acum crypto-investitorii noștri s-au trezit și cu o majorare de impozit. Am pus cap la cap ceea ce s-a întâmplat, e ca-n bancul ăla vechi cu stafia: „Na o cocoașă!”. Dacă nu-l știți, citiți articolul până la sfârșit…
Pentru cei care au uitat, în noiembrie 2024, înainte de alegeri, Parlamentul a aprobat o scutire de impozit pentru persoanele fizice care au câștiguri din tranzacțiile cu criptomonede. Scutirea a fost propusă printr-un amendament depus de deputatul (pe atunci) Sabin Sărmaș la un proiect de lege de aprobare a Ordonanței de urgenţă a Guvernului 107/2024.
Ordonanța se referea la niște măsuri fiscal-bugetare și nu avea legătură directă cu criptomonedele, însă parlamentarii au introdus amendamente din alte domenii.
Așa a fost votată legea de Camera Deputaților, ca for decizional, cu tot cu amendamentul lui Sărmaș.
Parlamentul a decis astfel, pe 11 noiembrie 2024, scutirea de impozit pe veniturile din criptomonede, obținute până pe 31 iulie 2025 inclusiv.
„Prin derogare de la prevederile art. 116 alin. (2) din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, cu modificările și completările ulterioare, sunt scutiți de la plata impozitului pe venit contribuabilii persoane fizice, pentru veniturile realizate din diferența dintre veniturile din investiții în monede virtuale achiziționate în scopul revânzării și veniturile realizate și încasate în monede virtuale, până la data de 31 iulie 2025 inclusiv” - prevedea legea adoptată de Parlament.
Practic, scutirea ar fi trebuit să se aplice doar veniturilor crypto obținute până la 31 iulie 2025.
Bucurie mare în presă, dar mai ales pe rețelele sociale, pe grupurile de investitori crypto. Unii își făceau deja planuri, cât și când să vândă să prindă scutirea de impozit, să-și sporească mai bine câștigurile.
Era și perioada alegerilor din SUA, iar comunitatea românească de „crypto bros” era și ea conectată la entuziasmul mondial al întoarcerii lui Donald Trump la Casa Albă, de data asta cu un program pro-crypto. Din 5 noiembrie 2024, data alegerilor americane, Bitcoin a crescut de la 67.800 de dolari la pragul psihologic de 100.000 de dolari și peste, într-o perioadă de o lună. Până și EGLD-ul românilor de la MultiversX era vreo 55 de dolari la început de decembrie 2024, mult peste prețul de acum, când a picat sub 15 dolari. Așadar, entuziasm mare și în rândul crypto-investitorilor din România, pe final de an 2024.
Numai că legea nu a mai intrat în vigoare, pentru că președintele de atunci, Klaus Iohannis, nu a promulgat-o, ci a contestat-o la Curtea Constituțională. Iar asta fără nicio legătură cu banii virtuali. Sesizarea de neconstituționalitate făcută de Iohannis se referea la alt amendament introdus în Parlament, care privea o facilitate fiscală acordată angajaților Institutului Teologic Baptist.
Tăvălugul electoral a trecut peste România, până la urmă. După Iohannis a venit Ilie Bolojan ca președinte interimar, iar după alegerile prezidențiale (reluate în mai 2025), a venit la Cotroceni președintele Nicușor Dan. Niciunul nu a promulgat legea care prevedea scutirea de impozit pentru câștigurile din criptomonede.
Așa se face că după 10 luni, 3 guverne și 3 președinți de la votul Parlamentului din 11 noiembrie 2024, scutirea de impozit pe crypto nu s-a mai putut aplica.
Curtea Constituțională a decis în favoarea legii, dar degeaba
Românii care fac bani din crypto au mai avut parte de o licărire de speranță, pe 1 iulie 2025, când Curtea Constituțională a respins (cu majoritate de voturi) contestația depusă de Iohannis în 2024. Numai că nici în ziua de azi Curtea nu a redactat hotărârea, iar Nicușor Dan nu a promulgat legea.
Joi, 4 septembrie 2025, pe site-ul Curții Constituționale, decizia de respingere a obiecției lui Iohannis de neconstituționalitate a legii cu scutirea la crypto:
„Chiar dacă legea ar fi fost promulgată, ea avea un termen de aplicare la jumătatea anului 2025. Prin urmare, ea nu mai poate produce efecte nici dacă ar fi promulgată mâine. La acel moment, intenția mea a fost o propunere legislativă pe perioadă limitată, iar dacă efectele se dovedeau a fi bune pentru economia României și pentru tehnologie, atunci noul Parlament ar fi putut eventual să o extindă. Dar legea nu a putut să dovedească nimic, pentru că nu a produs niciun efect și discuția nu mai are sens!” - a explicat, acum, fostul deputat Sabin Sărmaș, contactat de StartupCafe.ro.
Impozit și mai mare pe crypto
Acum, Guvernul Bolojan mărește impozitul pe câștigurile din tranzacții cu criptomonede de la 10% la 16%, începând cu veniturile obținute din ianuarie 2026 încolo.
Majorarea de impozit pe crypto apare în proiectul de lege pentru stabilirea unor măsuri de redresare și eficientizare a resurselor publice și pentru modificarea și completarea unor acte normative.
Guvernul și-a asumat răspunderea în Parlament pentru acest proiect de lege, iar Opoziția a depus moțiune de cenzură. Duminică urmează urmează să se voteze asupra moțiunii în plenul reunit al Camerei Deputaților și Senatului. Dacă moțiunea este respinsă, legea cu majorarea impozitului crypto se consideră adoptată. Dacă moțiunea este admisă, se respinge și proiectul de lege, iar Guvernul Bolojan este demis.
Pe urmă, Legea adoptată merge la președintele Nicușor Dan pentru promulgare, dar poate fi atacată și la Curtea Constituțională. După promulgare se publică în Monitorul Oficial, pentru ca veniturile obținute din crypto să poată fi impozitate cu 16%.
Proiectul de lege al Guvernului prevede că la articolul 116 din Codul Fiscal, după alineatul (2) se introduce un nou alineat, alin. (2^1), cu următorul cuprins:
”(2^1) În cazul veniturilor din transferul de monedă virtuală prevăzute la art. 114 alin. (2) lit. m), impozitul pe venit datorat se calculează de către contribuabil, pe baza declaraţiei unice privind impozitul pe venit şi contribuţiile sociale datorate de persoanele fizice prin aplicarea cotei de 16% asupra câştigului din transferul de monedă virtuală, determinat ca diferenţă pozitivă între preţul de vânzare şi preţul de achiziţie, inclusiv costurile directe aferente tranzacţiei. Câştigul sub nivelul a 200 lei/tranzacţie nu se impozitează cu condiţia ca totalul câştigurilor într-un an fiscal să nu depăşească nivelul de 600 lei”.
Impozitul majorat pentru veniturile crypto din 2026 se plătește în 2027.
Pe lângă impozit, persoanele fizice care obțin venituri din tranzacții crypto plătesc și contribuție la sănătate (CASS), dacă au depășit plafoanele de 6, 12 sau 24 de salarii minime brute. CASS se calculează în cotă de 10% aplicată la aceste plafoane.
Pentru încadrarea în plafonul anual se cumulează veniturile din alte surse cu venituri din activităţi independente, drepturi de proprietate intelectuală, venituri din asocierea cu o persoană juridică, cedarea folosinţei bunurilor, activităţi agricole, silvicultură şi piscicultură, venituri din investiţii.
Salariul minim de referință este cel din anul în care a fost obținut venitul. Pe 2025, salariul minim brut este 4.050 de lei, dar este posibil să mai crească în 2026.
Un banc vechi, dar de actualitate
Situația românilor care obțin câștiguri din tranzacțiile crypto amintește de un banc vechi, să ne mai descrețim un pic frunțile, după șirul ăsta de explicații tehnice:
Era, într-un sat, un om care mergea așa mai cocoșat, o fi avut cifoză sau altceva.
Într-o zi, omul apare, la birtul din sat, drept, fără niciun pic de cocoașă. Prietenul său, care șchiopăta, îl întreabă cum a reușit să scape de cocoașă.
Și omul nostru îi povestește: „M-am dus noaptea la cimitir și mi-a apărut o stafie, care mi-a spus: Stai! Ce-ai în spate? I-am zis: O cocoașă. Și atunci stafia mi-a poruncit: Dă-o-ncoace! Și așa m-a lăsat fără cocoașă și umblu și eu drept de atunci”.
Prietenul, șchiopătând, se duce și el noaptea în cimitir să-l „trateze” și pe el stafia. La fel, stafia Stai! Ce-ai în spate? Ăsta, sărmanul, tremurând tot: N-am nimic în spate… La care stafia îi spune: Atunci, na o cocoașă!
Și uite așa bietul om, după ce că șchiopăta, s-a mai pomenit și cu cocoașă.