Aproape 4 din 10 întreprinderi mici și mijlocii din România folosesc deja inteligența artificială în activitatea firmei, arată Carta Albă a IMM-urilor 2026. Marketingul și promovarea reprezintă principalul domeniu de utilizare, înaintea vânzărilor, producției și gestionării angajaților. În același timp, mai mult de jumătate dintre antreprenorii chestionați consideră că incidentele cibernetice și securitatea datelor reprezintă cel mai mare risc asociat AI.
Inteligența artificială este utilizată de 38,29% dintre IMM-urile analizate în cadrul raportului realizat de IMM România.
Procentul este inferior nivelului de utilizare a instrumentelor digitale tradiționale. Internetul este folosit de 90,63% dintre firme, 70,06% au un site propriu, iar 65,17% sunt prezente pe rețelele sociale.
Datele indică însă că AI a început să fie integrată în activitatea curentă a unui număr important de firme, alături de instrumente precum platformele de colaborare, soluțiile pentru vânzări online și aplicațiile de analiză a datelor.
Procentul de 38,29% trebuie interpretat cu prudență. Studiul măsoară utilizarea inteligenței artificiale într-un sens larg, fără să precizeze cât de intens este folosită tehnologia și dacă firmele utilizează aplicații publice, soluții specializate sau sisteme AI integrate în propriile procese.
Marketingul, principalul domeniu în care firmele folosesc AI
Aproape două treimi dintre IMM-urile care utilizează inteligența artificială apelează la această tehnologie pentru marketing și promovare.
Domeniul este indicat de 64,53% dintre respondenți, fiind urmat la mare distanță de vânzări, cu 30,89%, eficientizarea proceselor de producție, cu 29,66%, gestionarea resurselor umane, cu 29,36%, și eficientizarea managementului general, cu 22,63%.
Rezultatele arată că firmele introduc AI mai întâi în activitățile în care pot obține rezultate rapide, fără investiții majore: redactarea textelor, realizarea materialelor promoționale, comunicarea cu clienții, generarea de idei și sprijinirea vânzărilor.
Adopția este mai redusă în procesele centrale ale companiei, unde utilizarea AI presupune integrarea cu baze de date, aplicații interne, fluxuri de producție sau sisteme de management.
Microîntreprinderile folosesc AI mai ales pentru promovare și producție
Marketingul și promovarea reprezintă principala utilizare a AI indiferent de dimensiunea firmei.
Tehnologia este folosită în acest scop de 65,32% dintre microîntreprinderile care utilizează AI, de 65,77% dintre firmele mici și de 60,53% dintre întreprinderile mijlocii.
Microîntreprinderile folosesc AI și pentru eficientizarea proceselor de producție, în proporție de 35,84%, și pentru vânzări, în proporție de 30,06%.
În firmele mici, vânzările ocupă poziția a doua, cu 35,14%, în timp ce întreprinderile mijlocii înregistrează cea mai ridicată utilizare a AI pentru eficientizarea managementului general, de 31,58%.
Transporturile, construcțiile și comerțul folosesc cel mai mult AI pentru promovare
Utilizarea diferă și în funcție de domeniul de activitate al firmei.
În transporturi, 71,43% dintre companiile care folosesc AI apelează la această tehnologie pentru marketing și promovare. Procentul este de 69,70% în construcții, 67,53% în comerț, 63,70% în servicii și 58,82% în industrie.
În turism, inteligența artificială este utilizată în principal pentru eficientizarea proceselor operaționale și a relației cu clienții, domeniu indicat de 50% dintre respondenți.
Industria înregistrează cea mai ridicată pondere a utilizării AI pentru vânzări, de 39,22%, și pentru gestionarea resurselor umane, de 33,33%.
Sectorul serviciilor are unul dintre cele mai echilibrate profiluri de utilizare: 63,70% dintre firme folosesc AI pentru marketing, 36,30% pentru eficientizarea proceselor de producție sau prestare a serviciilor și 32,88% pentru vânzări.
Principala teamă a firmelor nu este înlocuirea angajaților
Deși dezbaterea publică despre inteligența artificială se concentrează frecvent asupra riscului ca tehnologia să înlocuiască angajați, antreprenorii indică o altă problemă drept principala amenințare.
Incidentele cibernetice și securitatea datelor sunt menționate de 54,66% dintre IMM-uri.
Pe locul al doilea se află lipsa angajaților calificați pentru utilizarea AI, indicată de 31,49% dintre firme.
Urmează viteza mare cu care se dezvoltă tehnologia și capacitatea redusă a IMM-urilor de a o înțelege și implementa, menționate de 16,37% dintre respondenți, precum și problemele privind calitatea datelor și fiabilitatea sistemelor, indicate de 14,61%.
Riscurile reputaționale sunt menționate de 12,59% dintre firme, costurile ridicate de 11,59%, schimbările legislative de 10,83%, iar impactul asupra locurilor de muncă și competențelor de 10,33%.
Firmele tinere sunt cele mai preocupate de securitatea datelor
Întreprinderile cu o vechime mai mică de 5 ani par cele mai sensibile la riscurile de securitate digitală.
Incidentele cibernetice și protecția datelor sunt indicate drept risc de 60% dintre firmele cu o vechime sub 5 ani și de 59,74% dintre companiile care funcționează de 5-10 ani.
Lipsa specialiștilor reprezintă al doilea risc major pentru toate categoriile de firme și ajunge la 40,82% în cazul întreprinderilor cu o vechime cuprinsă între 10 și 15 ani.
Firmele tinere sunt mai preocupate și de viteza de dezvoltare a inteligenței artificiale, precum și de calitatea datelor pe care se bazează sistemele AI.
Ce trebuie să urmărească antreprenorii când introduc AI în firmă
Rezultatele arată că adopția AI înaintează mai repede decât capacitatea multor companii de a controla riscurile asociate.
O firmă poate începe să folosească inteligența artificială prin inițiative individuale ale angajaților, fără o decizie formală a managementului. În astfel de situații, contracte, informații financiare, baze de date cu clienți, strategii comerciale sau alte documente interne pot ajunge în instrumente externe fără ca firma să știe exact cum sunt stocate și utilizate.
Problema nu este, așadar, doar dacă o companie folosește sau nu AI, ci și în ce condiții o face.
Antreprenorii trebuie să știe ce instrumente sunt utilizate de angajați, ce tipuri de informații pot fi introduse în acestea, cine verifică rezultatele generate și cine răspunde atunci când AI produce informații greșite sau expune date confidențiale.
Studiul a fost realizat pe 1.174 de firme
Carta Albă a IMM-urilor din România 2026 a fost realizată de IMM România, pe baza unei cercetări desfășurate în prima jumătate a anului 2026.
Au fost chestionate 1.174 de microîntreprinderi, întreprinderi mici și firme mijlocii din toate regiunile de dezvoltare și din principalele ramuri ale economiei.
Microîntreprinderile reprezintă 54,68% din eșantion, întreprinderile mici 12,35%, iar firmele mijlocii 32,96%. Autorii precizează că ponderea microîntreprinderilor este mai redusă decât cea existentă în economia națională, pentru a permite analizarea unui număr mai mare de firme mici și mijlocii.
Carta Albă a IMM-urilor 2026 mai ppate fi vizualizată și aici: