Organizațiile fermierilor și cooperativelor agricole cer Parlamentului să nu adopte Strategia Națională pentru Conservarea Biodiversității 2026-2030 fără un studiu de impact economic și fără garanții că producătorii vor fi despăgubiți pentru eventualele restricții aplicate terenurilor și activităților agricole.
Reprezentanții sectorului agricol susțin că, în forma actuală, strategia ar putea transfera către fermieri o parte importantă a costurilor conservării biodiversității, afectând competitivitatea fermelor, veniturile producătorilor și prețurile alimentelor.
Avertismentul este transmis printr-o scrisoare deschisă semnată de aproape 30 de organizații din agricultură, industria alimentară și sectorul cooperativelor, printre care PRO AGRO, LAPAR, Uniunea Cooperativelor din Sectorul Vegetal, Asociația Forța Fermierilor, Clubul Fermierilor Români și Forumul Agricultorilor și Procesatorilor Profesioniști.
Organizațiile cer realizarea unui studiu de impact economic înainte de adoptarea proiectului de lege L455/2026, compensarea integrală a restricțiilor impuse fermierilor și publicarea hărților zonelor care urmează să fie restaurate.
Semnatarii solicită, separat, și măsuri urgente pentru sectorul ovin și caprin, inclusiv despăgubiri pentru pierderile provocate de pesta micilor rumegătoare și de blocarea exporturilor.
StartupCafe.ro redă mai jos mesajul organizațiilor agricole:
Organizațiile profesionale ale fermierilor și cooperativelor cer garanții clare privind compensarea fermierilor, având în vedere că impactul economic negativ asupra sectorului agricol va fi mult mai mare decât echivalentul sumei prevăzute în jalonul din PNRR.
În acest sens, este necesară realizarea unui studiu de impact economic și consultarea reală a organizațiilor reprezentative înainte de adoptarea proiectului de lege L455/2026.
Atragem atenția asupra riscurilor economice pe care le presupune, în forma actuală, proiectul de lege L455/2026 privind Strategia Națională și Planul de acțiune pentru Conservarea Biodiversității 2026-2030.
Solicităm garanții clare privind compensarea fermierilor și consultarea acestora înainte de adoptarea actului normativ, pentru a nu ajunge ca, după implementarea strategiei, să crească prețul hranei similar cu prețul carburanților și energiei, creându-ne singuri crize și dificultăți financiare pentru întreaga populație a României, pe care le putem preveni.
Subliniem că nu contestăm obiectivele de mediu ale României, dar avertizăm că, în forma actuală, strategia transferă o parte semnificativă a costurilor conservării asupra fermierilor, indiferent de dimensiunea exploatației.
Acest lucru va afecta masiv competitivitatea agriculturii românești, veniturile producătorilor și, în cele din urmă, securitatea alimentară a țării noastre, creând suplimentar probleme sociale în mediul rural.
Fermierii și cooperativele sunt parteneri în protejarea naturii, nu adversarii ei. Parteneriatul înseamnă compensare corectă și consultare reală, nu obligații impuse fără finanțare.
Analiza noastră arată că o parte importantă a presiunilor asupra fermierilor și cooperativelor derivă din obligații europene care au fost anulate sau suspendate.
În același timp, strategia națională precizează că nu creează, prin ea însăși, obligații juridice noi, dar în viitor se va face trimitere la aceasta și vom avea constrângeri și impuneri mult mai mari și mai numeroase, fără niciun fel de finanțare.
Din acest motiv, solicităm garanții naționale pentru o aplicare echitabilă, etapizată și finanțată corespunzător, care să nu reducă competitivitatea și să nu conducă la închiderea activităților economice.
Principalele noastre solicitări sunt:
- realizarea unui studiu de impact economic dedicat sectorului agricol înainte de adoptarea strategiei;
- compensarea integrală și garantată a oricărei restricții, din surse suplimentare plafonului Politicii Agricole Comune;
- asigurarea coerenței cu Politica Agricolă Comună și evitarea dublei reglementări și a suprareglementării naționale;
- consultarea reală și preluarea propunerilor organizațiilor reprezentative ale fermierilor și cooperativelor la elaborarea normelor de aplicare;
- publicarea hărților zonelor de restaurare și organizarea unei consultări publice înainte de termenul de 1 septembrie 2026.
România utilizează aproximativ 0,7 kilograme de substanță activă din produse pentru protecția plantelor la hectar, printre cele mai reduse niveluri din Uniunea Europeană, în timp ce media UE este de 2,2 kilograme, iar unele state membre au consumuri de 7-9 kilograme la hectar.
Considerăm că orice viitoare țintă de reducere a produselor pentru protecția plantelor trebuie corelată cu media europeană și cu nivelul de plecare al fiecărui stat membru.
De asemenea, aceasta trebuie evaluată printr-un studiu de impact asupra agriculturii, din care să rezulte dacă activitatea mai poate continua, care sunt condițiile, costurile și efectele pentru actorii implicați, precum și repercusiunile financiare asupra populației.
A doua prioritate din această săptămână presupune aprobarea cadrului legislativ pentru remedierea problemelor din sectorul ovin și caprin, ai cărui producători sunt striviți între două eșecuri: un stat care nu a construit sistemul sanitar-veterinar cerut de un deceniu și o Comisie Europeană care a ales sancțiunea colectivă în locul regionalizării.
Oierii plătesc factura ambelor.
În acest sens, solicităm:
- aprobarea unui pachet legislativ de sprijin financiar pentru sectorul ovin și caprin;
- realizarea unui plan profesionist pentru ieșirea din criză, recâștigarea încrederii Comisiei Europene și deblocarea exporturilor de ovine;
- plata urgentă a despăgubirilor pentru pesta micilor rumegătoare și compensarea integrală a pierderilor economice;
- acordarea de despăgubiri pentru pierderile economice cauzate de atacurile animalelor sălbatice protejate.
Ne exprimăm disponibilitatea pentru dialog tehnic cu Parlamentul, Guvernul și ministerele de resort, pe baza amendamentelor deja transmise.
Susținem adoptarea unei strategii echilibrate, echitabile, fundamentate economic și științific, care să protejeze deopotrivă biodiversitatea și viabilitatea fermelor și cooperativelor românești.
Organizații semnatare
- PRO AGRO – Federația Națională a Producătorilor din Agricultură, Industria Alimentară și Servicii Conexe din România
- LAPAR – Liga Asociațiilor Producătorilor Agricoli din România
- UNCSV – Uniunea de Ramură Națională a Cooperativelor din Sectorul Vegetal
- AFF – Asociația Forța Fermierilor
- APCPR – Asociația Producătorilor de Carne de Porc din România
- BOVICOOP – Uniunea de Ramură Națională a Cooperativelor din Sectorul Taurin
- FCBR – Federația Crescătorilor de Bovine din România
- ACV Holstein RO – Asociația Crescătorilor de Vaci „Holstein RO”
- ACVBR-SIM – Asociația Crescătorilor de Vaci „Bălțată Românească” tip Simmental
- AGCTR – Asociația Generală a Crescătorilor de Taurine din România
- ACBCR – Asociația Crescătorilor de Bovine pentru Carne din România
- AFR – Asociația Fermierilor din România
- FAPPR – Forumul Agricultorilor și Procesatorilor Profesioniști din România
- CFRO – Clubul Fermierilor Români pentru Agricultură Performantă
- ANGUS RO – Asociația Aberdeen Angus România
- ACEBOP – Asociația Crescătorilor și Exportatorilor de Bovine, Ovine și Porcine din România
- HORT INTEGRA – Uniunea de Ramură Națională a Cooperativelor Horticole din România
- COOP RO – Asociația Națională a Cooperativelor Agroalimentare din România
- ANTPAR – Asociația Națională a Tinerilor Producători Agricoli din România
- ADR-FCB – Asociația Dialog și Reprezentare pentru Fermierii din Crișana-Banat
- Federația Națională ROMOVIS
- Asociația ȚARA LOVIȘTEI
- ACO DOBROGEA – Federația Crescătorilor de Ovine și Caprine din România
- FOMR – Federația Oierilor de Munte din România
- APC – Asociația Profesională a Ciobanilor
- CAPRIROM – Federația Națională a Crescătorilor de Capre
- SFPR – Sindicatul Fermierilor Patrioți din România