Agenția Națională de Administrare Fiscală (ANAF) anunță, marți, într-un comunicat oficial, că inspectorii săi de la Antifraudă au identificat și au stopat un „mecanism de fraudă fiscală în comerțul cu autoturisme second-hand”, prejudiciul cauzat bugetului României fiind estimat la peste 26 milioane lei (circa 5 milioane EUR).
Inspectorii Direcției Generale Antifraudă Fiscală (DGAF) din cadrul ANAF au făcut verificări în județele Alba, Argeș, Galați, Neamț și Sibiu și au primit și informații de la autoritățile fiscale din alte state membre ale Uniunii Europene.
Astfel, ANAF spune că a „descoperit și destructurat un mecanism de fraudă fiscală utilizat în comerțul intracomunitar cu autoturisme second-hand, prin intermediul căruia au fost introduse pe piața din România peste 2.000 de autoturisme”.
Verificările efectuate au stabilit un prejudiciu estimat adus bugetului general consolidat al României de peste 26 milioane lei.
Pentru a recupera prejudiciul, inspectorii antifraudă au instituit măsuri asigurătorii asupra unei sume totale de în valoare totală de 21,34 milioane, sub formă de bani disponibili în conturile bancare, precum și de bunuri mobile și imobile identificate.
Mecanism transfrontalier de fraudare a TVA
ANAF susține că a constatat existența unui mecanism organizat de fraudare a TVA, bazat pe utilizarea succesivă a unor firme de tip „missing trader”, înființate în Ungaria și Slovacia, doar pentru a face achiziții intracomunitare de autoturisme în regim de scutire de TVA, pentru piața din România.
În cazul în care era anulat codul de TVA al unei firme, activitatea era continuată prin intermediul unei alte societăți, menținând „același mod de operare și același circuit comercial fraudulos”. Scopul acestei manevre era de a „avea continuitate în practicile evazioniste”, potrivit ANAF.
Pe urmă, mașinile erau vîndute în România „prin utilizarea unor documente susceptibile de a nu reflecta circuitul comercial real”. Astfel, evazioniștii urmăreau scăderea artificială a bazei impozabile, disimularea provenienței intracomunitare și sustragerea de la plata taxelor, după cum acuză ANAF acum.
Facturi fictive, persoane interpuse și documente nereale
Verificările Antifraudei au evidențiat „suspiciuni rezonabile care indică interesele ilegale ale coordonatorilor schemei evazioniste”, privind:
- întocmirea pe teritoriul României a unor facturi emise în numele societăților din Ungaria și Slovacia;
- utilizarea unor facturi și contracte completate fictiv sau în alb;
- „întocmirea succesivă a unor contracte între persoane fizice pentru ascunderea furnizorului real al autoturismelor;
- folosirea unor persoane interpuse sau a unor persoane care au declarat că nu aveau cunoștință despre tranzacțiile efectuate în numele lor;
- prezentarea la înmatriculare a unor documente emise pe numele unor societăți care, în urma schimbului internațional de informații, nu au confirmat efectuarea operațiunilor comerciale”.
Totodată, analiza documentelor comerciale a evidențiat că, în anumite cazuri, valoarea înscrisă în actele prezentate la înmatriculare reprezenta mai putin de 30% din prețul facturat de furnizorul inițial din Germania, rezultând o diminuare artificială a bazei de impozitare, potrivit ANAF.
Întreaga activitate era coordonată din România
Investigațiile au relevat că persoanele implicate în această schemă gestionau un întreg circuit comercial, care consta în:
- identificarea autoturismelor în Germania,
- utilizarea codurilor de TVA ale societăților externe,
- promovarea autovehiculelor pe platforme online și în parcuri auto,
- punerea mașinilor la dispoziția cumpărătorilor,
- întocmirea documentelor de vânzare,
- încasarea prețului mașinilor.
În realitate, activitatea economică se desfășura pe teritoriul României, în timp ce societățile din Ungaria și Slovacia aveau „rolul exclusiv de a crea aparența unor tranzacții intracomunitare conforme și de a facilita mecanismul de fraudare a TVA”, afirmă ANAF.
Fiscul spune că va continua verificările, pentru a stabili întreaga dimensiune a „activității ilicite”, pentru recuperera integrală a prejudiciului și pentru dispunerea tuturor „măsurilor legale care se impun”.
ANAF folosește analizele de risc în continuare
ANAF susține că, mai departe, „combaterea fraudelor fiscale complexe reprezintă o prioritate a Agenției Naționale de Administrare Fiscală”.
„ANAF va continua acțiunile de identificare și stopare a mecanismelor de fraudă fiscală, prin utilizarea analizelor de risc, a schimbului internațional de informații și a cooperării cu autoritățile competente din România și din celelalte state membre ale Uniunii Europene, pentru protejarea intereselor financiare ale statului și asigurarea unui mediu concurențial echitabil”, afirmă Fiscul, în comunicat.