Piața crește, dar restaurantele dispar. Paradoxul unei industrii de 7,8 miliarde de euro
Industria HoReCa din România crește pe hârtie și se contractă în realitate. Piața a ajuns la aproximativ 7,8 miliarde de euro în 2025, față de 7,3 miliarde de euro în 2024, însă acest avans vine într-un moment în care numărul unităților scade cu cel puțin 10% față de cele circa 33.000 existente la finalul anului trecut.
În același timp, profitul real din sector este estimat la doar 3-5%, costurile cu forța de muncă au crescut cu aproximativ 12% la începutul lui 2026, iar consumul încetinește: traficul de clienți este în scădere cu circa 15%, iar nota medie a coborât de la 61 la 53 de lei, chiar dacă un prânz obișnuit în marile orașe a trecut de 70 de lei.
În acest context, creșterea industriei nu mai înseamnă automat și profitabilitate pentru jucători, se arată într-un comunicat transmis comunității antreprenoriale StartupCafe.
Piață în creștere, dar tot mai puțini jucători
La finalul anului 2024, România avea aproximativ 33.000 de unități HoReCa, însă estimările recente indică o scădere de cel puțin 10%. Este una dintre cele mai vizibile rupturi din industrie: piața crește ca valoare, dar pierde jucători.
Tema a fost discutată și la evenimentul „Secretele Antreprenorului de Succes – București 2026”, organizat de IMM Club, unde antreprenorii au pus în discuție exact această contradicție: cum poate crește o industrie în care tot mai multe afaceri devin neprofitabile.
Răspunsul ține în mare parte de marje. Profitul real la nivel sectorial este estimat la doar 3-5%, iar chiar și locațiile bine administrate ajung la marje nete de 8-12%. Volumul nu mai compensează lipsa de eficiență, iar expansiunea devine, pentru mulți operatori, o cursă cu riscuri tot mai mari.
Restaurante pline, dar fără profit
Una dintre cele mai clare probleme este diferența dintre gradul de ocupare și rentabilitate.
„Ocuparea este diferită de rentabilitate. Localul e plin, dar de fapt pierdem bani cu stil”, a declarat Marcel Vulpoi, reprezentant VTM și Gramofon Wine.
Presiunea vine din mai multe direcții. Costurile cu forța de muncă au crescut cu aproximativ 12% în ianuarie 2026, o dată cu majorarea salariului minim, iar deficitul de personal poate ajunge până la 50% în unele locații.
În același timp, apetitul de consum începe să scadă. Un prânz mediu în marile orașe a trecut de 70 de lei, însă traficul de clienți a coborât cu aproximativ 15% la nivel național. Nota medie de plată a scăzut și ea, de la 61 lei la 53 lei, semn că oamenii reduc cheltuiala sau aleg opțiuni mai ieftine.
Delivery-ul depășește sala, iar lupta se mută pe eficiență
Schimbarea de comportament a consumatorilor este deja vizibilă în cifre: pentru prima dată, comenzile de mâncare la domiciliu au depășit mesele servite în restaurant. Delivery-ul a ajuns la 27% din piața urbană HoReCa, față de 26% pentru restaurantele clasice.
Această inversare obligă operatorii să își regândească modelul de business, într-un context în care creșterea „cu orice preț” nu mai este o opțiune. Accentul se mută pe control financiar, eficiență operațională și diferențiere clară.
„Principalul asset pe care îl are HoReCa, cu tot AI-ul și toate softurile, este forța de muncă. Oamenii”, a subliniat Radu Tănase, Director Executiv HORA și antreprenor în spatele brandurilor Calif, Condimental de Calif și Shoteria.
În paralel, Federația Patronatelor din Industria Ospitalității avertizează că între 15% și 25% dintre restaurante ar putea dispărea în 2026, pe fondul presiunii fiscale și al contracției cererii.
HoReCa nu mai este o piață în care supraviețuiește automat cel care are vad bun sau sală plină. Într-un sector cu marje fragile și costuri în creștere, vor rezista afacerile care își cunosc cifrele, își controlează costurile și investesc în oameni, oferind în același timp o experiență suficient de clară încât clientul să aibă un motiv real să revină.