În primii 19 ani de când este membră a Uniunii Europene, România a încasat fonduri europene nerambursabile în valoare totală de 108,289 miliarde EUR și a plătit la bugetul UE 35,908 miliarde EUR, țara noastră fiind astfel pe plus cu 72,38 miliarde EUR, sold net de bani europeni absorbiți, conform execuției publicate recent de Ministerul Finanțelor, pentru perioada 1 ianuarie 2007-31 decembrie 2025.

Cei 108,289 miliarde EUR miliarde de euro primiți în total de la UE, în 19 ani, provin din 4 bugete europene, astfel:
1. Fonduri europene „clasice” din CFM 2007-2013
Din Cadrul Financiar Multianual (CFM) 2007-2013, am primit fonduri europene de 36,685 miliarde EUR, însemnând o rată de absorbție de aproape 92% din banii puși la dispoziție de UE.
De precizat că aici intră și 2,75 miliarde de euro, fonduri de pre-aderare, care au fost absorbite de România după 1 ianuarie 2007. România a ratat astfel absorbția a circa 4 miliarde de euro din fondurile UE alocate în perioada de programare 2007-2013, bani care puteau fi luați până la finalul anului 2015.

2. Fonduri europene „clasice” din CFM 2014-2020
Din Cadrul Financiar Multianual (CFM) 2014-2020, România a primit 51,569 miliarde EUR, ceea ce reprezintă o rată de absorbție de circa 97% din sumele alocate țării de la bugetul UE.
Rezultă că România a ratat absorbția a aproximativ 1,5 miliarde de euro din fondurile europene alocate în CFM 2014-2020. Acești bani puteau fi atrași până la finalul anului 2023.

3. Fonduri europene „clasice” din CFM 2021-2027
Din Cadrul Financiar Multianual (CFM) 2021-2027, România a încasat 13,508 miliarde EUR, reprezentând o rată de 26,8% din totalul alocat de 50,374 miliarde EUR, la finalul anului 2025.
Din acești bani, 7,3 miliarde EUR sunt fondurile structurale și de coeziune, alocate prin Politica de Coeziune a UE, bani pe care România îi atrage prin 8 programe naționale gestionate direct de Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene (MIPE) și 8 programe regionale (câte unul pentru fiecare regiune de dezvoltare a țării), gestionate direct de Agențiile de Dezvoltare Regională (ADR), constituite ca organisme de utilitate publică, cu personalitate juridică, aflate sub controlul indirect al aleșilor locali (consilii județene și locale).
Teoretic, România poate să atragă toți cei 31 de miliarde de euro puși la dispoziție în Politica de Coeziune până la 31 decembrie 2029.

Absorbția fondurilor europene din programele României finanțate din Politica de Coeziune 2021-2027
Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene a publicat o situație mai recentă, la 30 ianuarie 2026, pentru absorbția fondurilor europene din programele pe care le are în responsabilitate:
- Programul Transport - Din totalul de 4,6 miliarde EUR alocați de UE, România a primit 2,1 miliarde EUR, cu tot cu avansuri. Rata de absorbție: 45,8% (cu tot cu avansuri).
- Programul Dezvoltare Durabilă - Din totalul de 4 miliarde EUR alocați de UE, România a primit 1,5 miliarde EUR, cu tot cu avansuri. Rata de absorbție: 37,6%.
- Programul Educație și Ocupare - Din totalul de 3,4 miliarde EUR alocați de UE, România a primit 590 milioane EUR, cu tot cu avansuri. Rata de absorbție: 16,9%.
- Programul Incluziune și Demnitate Socială - Din totalul de 3,3 miliarde EUR alocați de UE, România a primit în total 876 milioane EUR, cu tot cu avansuri. Rata de absorbție: 26%.
- Programul Sănătate - Din totalul de 2,2 miliarde EUR alocați de UE, România a primit 358 milioane EUR, cu tot cu avansuri. Rata de absorbție: 15,7%.
- Programul Tranziție Justă - Din totalul de 2,1 miliarde EUR alocați de UE, România a primit 739 milioane EUR, cu tot cu avansuri. Rata de absorbție: 34,5%.
- Programul Creștere Inteligentă, Digitalizare și Instrumente Financiare - Din totalul de 1,6 miliarde EUR alocați de UE, România a primit 236 milioane EUR, cu tot cu avansuri. Rata de absorbție: 14,3%.
- Programul Asistență Tehnică - Din totalul de 457 milioane EUR alocați de UE, România a primit 88 milioane EUR, cu tot cu avansuri. Rata de absorbție: 19,2%.
- PR Nord Est - Din totalul de 1,45 miliarde EUR alocați de UE, România a primit 191 milioane EUR, cu tot cu avansuri. Rata de absorbție: 13,1%.
- PR Sud Muntenia - Din totalul de 1,31 miliarde EUR alocați de UE, România a primit 199 milioane EUR, cu tot cu avansuri. Rata de absorbție: 15,2%.
- PR Sud Est - Din totalul de 1,23 miliarde EUR alocați de UE, România a primit 157 milioane EUR, cu tot cu avansuri. Rata de absorbție: 12,7%.
- PR Nord-Vest - Din totalul de 1,19 miliarde EUR alocați de UE, România a primit 270 milioane EUR, cu tot cu avansuri. Rata de absorbție: 22,6%.
- PR Centru - Din totalul de 1,15 miliarde EUR alocați de UE, România a primit 151 milioane EUR, cu tot cu avansuri. Rata de absorbție: 13,2%.
- PR Sud-Vest Oltenia - Din totalul de 997 milioane EUR alocați de UE, România a primit 125 milioane EUR, cu tot cu avansuri. Rata de absorbție: 12,5%.
- PR Vest - Din totalul de 981 milioane EUR alocați de UE, România a primit 185 milioane EUR, cu tot cu avansuri. Rata de absorbție: 18,9%.
- PR București-Ilfov - Din totalul de 586,5 milioane EUR alocați de UE, România a primit 109 milioane EUR, cu tot cu avansuri. Rata de absorbție: 18,6%.
Trebuie precizat că analiza StartupCafe.ro are în vedere doar sumele ca atare, nu și calitatea cheltuielilor, care se poate vedea în teren (pentru a identifica proiectele europene finanțate din Politica de Coeziune, puteți accesa această hartă).
Ajutoare în agricultură și dezvoltare rurală
În totalul de 13,5 miliarde EUR încasat din CFM 2021-2027, pe lângă banii din Politica de Coeziune, enumerați mai sus, au venit și fondurile europene pentru agricultură, gestionate de agențiile din subordinea Ministerului Agriculturii.
E vorba despre respectiv subvențiile directe la hectar acordate de UE fără proiecte, plus fondurile de dezvoltare rurală, acordate prin Planul Național Strategic pentru fermieri și autorități locale din mediul rural, precum și fonduri pentru pescuit și acvacultură.
Pentru plățile directe la hectar, pentru fermieri, UE a plătit României 3,8 miliarde EUR în perioada 2021-2025. Partea de proiecte de dezvoltare rurală și investiții în agricultură au mai adus României 1 miliard de euro, bani de la UE, până la finalul anului 2025, în principal prin agenția AFIR.
Tot în totalul încasat din CFM 2021-2027 intră și 1,3 miliarde de euro din alte fonduri europene.
4. Finanțările NextGenerationEU 2021-2023
Prin facilitatea de investiții NextGenerationEU 2021-2023, România a încasat 6,52 miliarde EUR, fonduri nerambursabile destinate redresării din criza COVID-19.
Aici intră în principal banii din celebrul PNRR - Planul Național de Redresare și Reziliență. Până acum, România a primit fonduri nerambursabile (granturi) de 6,4 miliarde EUR prin PNRR. În total, pe partea de granturi, România are alocată suma de 13,6 miliarde EUR din PNRR.
Tot prin PNRR România a primit și împrumuturi în valoare de 4,3 miliarde de euro, care nu sunt incluse în situația absorbției de fonduri europene nerambursabile. E vorba de credite pe 30 de ani, cu dobândă de 0,2% pe an. În total, pe partea de credite, România avea alocată inițial suma de 14,9 miliarde EUR prin PNRR, dar a fost nevoită să renunțe la o alocare de 6,89 miliarde EUR, prin renegocierea planului, din cauza întârzierii implementării reformelor și a investițiilor asumate de țara noastră.
Până la finalul lunii august 2026, România poate să absoarbă bani din PNRR.
În cei 6,52 miliarde de euro atrași prin NextGenerationEU intră și 122 milioane EUR, fonduri nerambursabile primite de România prin facilitatea ReactEU.
Problema este că la PNRR România a implementat doar 36% din țintele și jaloanele asumate față de Comisia Europeană. În total, România are de realizat 206 investiții și 179 de reforme în PNRR.

---
Citește și:
- Fonduri Europene: Câte miliarde de euro a absorbit România în 18 ani de când e în UE
- Renegocierea PNRR: România pierde 6,89 miliarde EUR din împrumuturi. Ce investiții au fost incluse în finanțarea renegociată
- Cele 2 obiective ale României pentru fondurile UE 2028-2034
- UE propune un buget multianual de aproape 2.000 miliarde EUR pe perioada 2028-2034. Nou Fond European pentru Competitivitate, de 409 miliarde EUR – investiții în tehnologii strategice. Taxarea marilor companii și alte „surse proprii” de bani ale Uniunii Europene