Noul ministru al Investițiilor și Proiectelor Europene, Mihai Ghigiu, a prezentat calculul fondurilor europene pe care România le încasează până la urmă din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), până la urmă.
„Din păcate, situația, la acest moment, nu este nici pe departe extrem de optimistă”, a recunoscut ministrul, într-o conferință.
Inițial, prin Planul Național de Redresare și Reziliență, România a avut alocate fonduri europene de 29,2 miliarde de euro, din care 14,2 miliarde de euro sub formă de fonduri nerambursabile și 15 miliarde de euro ca împrumuturi. În urma a 3 renegocieri între România și Comisia Europeană, am mai rămas cu o alocare de 20,1 miliarde de euro în total, prin PNRR, din care 13,6 miliarde EUR reprezintă granturi, iar 6,5 miliarde EUR sunt împrumuturi.
Până în acest moment, România a atras 13,27 miliarde EUR prin PNRR.
România ar mai trebui să încaseze 6,4 miliarde de euro, prin 2 cereri de plată: cererea 5 are o valoare de 2,08 miliarde de euro, iar cererea 6 are o valoare de 4,35 miliarde EUR.
Din cei 6,4 miliarde EUR, România își asigură doar 3 miliarde de euro, conform jaloanelor ți țintelor îndeplinite, pe datele actuale. Banii sunt așteptați să intre până la finalul anului 2026 în România.
Restul de 3,4 miliarde de euro reprezintă o sumă care „intră într-o zonă de suspendare”, a explicat ministrul Investițiilor și proiectelor Europene. Aici intră circa 1,7 miliarde de euro sub formă de împrumut și restul grant.
Potrivit unor estimări neoficiale România are șanse să mai scoată 1 miliard EUR din această sumă suspendată, iar 2,4 miliarde EUR vor fi pierdute din cauza țintelor și jaloanelor neîndeplinite. Pe partea de angajamente asumate și neîndeplinite, cele mai mari sunt legea salarizării bugetarilor și decarbonizarea, care însumează o pierdere de aproximativ 1 miliard EUR. Alte pierderi, care pot fi recuperate prin dialog cu Comisia Europeană, reprezintă facturi și alte documente justificative pentru lucrări, de la Ministerul Dezvoltării, de exemplu. În total, sunt 38 de ținte și jaloane sub risc de pierdere totală sau parțială a banilor aferenți: 6 la cererea de plată 5 și 32 la cererea de plată 6.
Pentru a debloca ceva - probabil 1 miliard EUR - din cele 3,4 miliarde EUR suspendate, România va avea la dispoziție 2 luni, începând de la finalul lunii noiembrie 2026, în care ar trebui să vină la Comisia Europeană cu documente suplimentare și justificări. Undeva în martie 2027 Comisia Europeană ar urma să transmită decizia finală prin care România va ști ce bani va pierde din PNRR, probabil 2,4 miliarde EUR, conform estimărilor neoficiale actuale.