Europa se află într-un „moment de răscruce”, în care trebuie să aleagă între a concura serios în cursa globală pentru inteligenţa artificială şi a-şi menţine ambiţioasele obiective climatice, avertizează manageri de fonduri şi analişti de piaţă.
Dan Ives, analist la Wedbush Securities, avertizează că blocul comunitar poate fie „să joace un rol în viitor”, fie să rişte „să piardă o parte importantă a acestui val tehnologic”, potrivit CNBC, citată de News.ro.
Dilema este amplificată de cerinţele stricte privind energia verde. La nivel global, energia reprezintă principalul blocaj în dezvoltarea centrelor de date necesare inteligenţei artificiale.
În timp ce SUA reactivează sau extind capacităţi pe bază de combustibili fosili pentru a alimenta expansiunea AI, Europa impune dezvoltatorilor obligaţii suplimentare privind eficienţa energetică şi utilizarea apei, ceea ce adaugă birocraţie şi încetineşte lansarea proiectelor.
Uniunea Europeană este adesea lăudată pentru politicile sale de mediu, inclusiv pentru viitoarea taxă pe carbon la frontieră, însă criticii spun că aceste reglementări pot deveni un obstacol pentru mediul de afaceri.
Europa este percepută drept „anti-antreprenorială”, susţine Ives, ceea ce determină companii şi startup-uri din tehnologie să se relocheze în SUA, Orientul Mijlociu sau Asia, unde politicile sunt considerate mai favorabile.
Pe măsură ce Europa încearcă să recupereze decalajul faţă de liderii globali în AI, nevoia de infrastructură extrem de energofagă creşte rapid, iar cererea de electricitate urcă accentuat. Capacităţile regenerabile suplimentare fuseseră concepute pentru a înlocui sursele poluante, însă analiştii avertizează că realitatea ar putea fi diferită.
„Vedem deja în Marea Britanie o revenire asupra unor angajamente asumate anterior”, a declarat Paul Jackson, strateg global de pieţe la Invesco, pentru CNBC, adăugând că Europa ar putea urma aceeaşi direcţie. Potrivit lui, în perioade economice dificile, reducerea priorităţii agendei climatice este una dintre cele mai facile decizii politice.
Reţeaua energetică a Marii Britanii nu mai utilizează cărbune, însă situaţia este diferită în restul Europei.
„Mă îngrijorează faptul că, la un moment dat, închiderea centralelor pe cărbune ar putea fi amânată”, a spus Jags Walia, şeful infrastructurii listate globale la Van Lanschot Kempen. El a explicat că eliminarea combustibililor fosili funcţionează atunci când cererea de energie este stabilă, ceea ce nu mai este cazul în contextul exploziei centrelor de date. În plus, aceste centre necesită alimentare constantă, iar intermitenţa energiei solare şi eoliene ridică probleme suplimentare.
Pe parcursul anului, Europa a redus sau amânat mai multe angajamente de mediu. În decembrie, Uniunea Europeană a relaxat interdicţia privind vânzarea de maşini cu motoare termice din 2035 şi a aprobat o amânare de un an a unui nou sistem de comercializare a certificatelor de emisii, deşi a reconfirmat obiectivul de reducere a emisiilor cu 90% până în 2040. De asemenea, directivele privind diligenţa corporativă şi raportarea de sustenabilitate au fost restrânse şi amânate.
Unii investitori consideră aceste măsuri drept un semn de pragmatism, nu de abandon.
„Suntem mereu la limita în care Europa riscă să devină atât de neatractivă încât prezenţa aici să nu mai aibă sens, dar în acelaşi timp o mare parte din reglementare este absolut necesară”, a declarat Nick de la Forge, partener general la Planet A Ventures.
Susţinătorii inteligenței artificiale spun că tehnologia poate contribui la eficientizarea sistemelor energetice şi la accelerarea tranziţiei verzi, fiind simultan o problemă şi o soluţie. Comisia Europeană a transmis că este pregătită să valorifice aceste oportunităţi, protejând în acelaşi timp stabilitatea şi securitatea sistemului energetic, şi lucrează la un plan pentru utilizarea AI în sectorul energiei.
Dacă regulile de sustenabilitate rămân stricte, dezvoltatorii de infrastructură AI ar putea apela la credite de carbon sau certificate de energie regenerabilă pentru a-şi compensa emisiile. „În realitate, vor folosi gaze şi, în unele cazuri, chiar cărbune”, a spus Jim Wright, manager la Premier Miton Global Infrastructure Income Fund.
Experţii avertizează însă că această abordare transformă tranziţia energetică într-o perioadă de „adăugare de energie”, nu de substituţie, într-un moment în care cererea generată de AI depăşeşte ritmul de dezvoltare al surselor curate. Riscurile pentru securitatea energetică, volatilitatea preţurilor şi chiar raţionalizarea consumului nu pot fi excluse.
„Schimbările climatice sunt un risc major pentru infrastructură şi afaceri, iar acest risc nu dispare”, avertizează Kokou Agbo Bloua, director global de cercetare la Société Générale, care consideră situaţia „un elefant uriaş în cameră”.
Potrivit lui, Europa se îndreaptă spre o încălzire de 2,5–3 grade Celsius, în timp ce tehnologiile verzi sunt folosite tot mai mult pentru centrele de date, nu pentru înlocuirea combustibililor fosili.
Chiar şi aşa, analiştii spun că o renunţare formală la ţintele de mediu ar putea fi amânată până în ultimul moment, într-o încercare de a echilibra presiunile economice, energetice şi politice care se intensifică rapid.