Jalonul privind reducerea gap-ului de TVA va fi înlocuit cu unul nou, anunță joi Ministerul Finanțelor, în urma discuțiilor purtate de ministrul Alexandru Nazare cu reprezentanții Comisiei Europene.
„Noul jalon va fi centrat pe măsuri structurale si legislative de întărire a capacității instituționale a ANAF de a acționa, precum si de îmbunătățire a legislației în vederea sprijinirii organelor fiscale în măsurile de colectare și administrare a contribuabililor”, conform Finanțelor.
Chiar dacă s-au făcut progrese în digitalizarea ANAF, efectul concret asupra reducerii gap-ului de TVA în perioada 2021-2024 a fost insuficient pentru a atinge integral obiectivul stabilit inițial în PNRR.
Astfel, negocierile purtate cu Comisia Europeană au vizat necesitatea înlocuirii unui jalon neîndeplinit cu unul în care „ambițiile să fie unele realiste și orientate către rezolvarea problemelor” și realizarea țintei asumate în anul 2021, la momentul elaborării PNRR.
Dacă jalonul nu ar fi fost îndeplinit, România risca să piardă între 800 de milioane și 1 miliard de euro din componenta de grant a PNRR în 2026, spune Ministerul Finanțelor.
„Înlocuirea obiectivului inițial cu unul bazat pe măsuri structurale oferă României șansa de a consolida capacitatea instituțională a ANAF și a Autorității Vamale Române (AVR) pe termen lung, evitând în același timp pierderea unor fonduri nerambursabile semnificative. Aceasta reprezintă o garanție că reformele din domeniul fiscal continuă într-un cadru sustenabil, agreat cu Comisia Europeană cu efecte directe asupra stabilității bugetare și credibilității României în relația cu partenerii europeni”, precizează Finanțele.
Jalonul reprezintă un angajament al reformei ANAF și are ca obiectiv creșterea colectării TVA.
Potrivit Finanțelor, noua formulare a jalonului se axează pe:
- Reorganizarea instituțională a ANAF, prin reorganizarea unor structuri-cheie și introducerea unor indicatori de performanță legați de gradul de colectare;
- Îmbunătățirea legislației în domeniul insolvenței pentru creșterea capacității ANAF de recuperare a creanțelor;
- Modernizarea sistemelor IT și interconectarea bazelor de date, pentru o mai bună analiză și control fiscal;
- Îmbunătățirea cadrului procedural și a capacității ANAF de a gestiona inspecțiile în domeniul prețurilor de transfer;
- Ajustări legislative menite să sporească eficiența combaterii evaziunii fiscale;
- Creșterea transparenței ANAF, prin publicarea unor raportări periodice referitoare la structura gap-ului de TVA, cât și a activității structurilor ANAF.
„Acesta este un rezultat important pentru România: nu doar că evităm pierderea unei sume semnificative din granturile PNRR, dar consolidăm și credibilitatea noastră în fața Comisiei Europene. Reforma ANAF merge mai departe, cu accent pe măsuri concrete care vor aduce rezultate sustenabile în colectarea veniturilor bugetare, și care vor duce la reducerea gap-ului de TVA într-un orizont realist. Este un proces gradual, dar ireversibil, și care va face ca în următorii doi ani ANAF să devină o instituție complet digitală, cu o cultură internă bazată pe performanță, nu pe vechime. România are nevoie de o adminitrație fiscală modernă, predictibilă și transparentă. Este ceea ce facem acum, zi de zi, fără să pierdem din vedere că în spatele cifrelor sunt oameni - funcționari care trebuie motivați și contribuabili care merită respectați”, a subliniat ministrul Nazare.
---