ANAF Ploiești a realizat un ghid în format PDF în care explică implicațiile fiscale privind prestarea ocazională a aumitor servicii de către persoanele fizice, incluzând prestatorii casnici, zilierii și antreprenorii.
Conform documentului, prestatorul casnic este o persoană fizică ce poate desfăşura activităţi casnice în una sau mai multe gospodării, în schimbul unei remuneraţii acordate exclusiv sub formă de tichete de activităţi casnice. O activitate casnică este una ocazională, necalificată și nu este efectuată în scop comercial, nici nu se efectuează în beneficiul unor terţi.
Prestatorul casnic poate fi și îngrijitorul informal (Legea asistenţei sociale nr. 292/2011) al persoanelor care și-au pierdut autonomia funcțională, cu excepția membrilor de familie.
În ceea ce privește prestatorul casnic, plata se face exclusiv cu tichete de activități casnice. Durata prestării activității este de maxim 12 ore pe zi, iar tichetele se cumpără de beneficiarii casnici de la AJOFM-uri sau online. Acestea se preschimbă în numerar de prestatorii casnici la AJOFM-uri sau online.
Pentru veniturile realizate din desfăşurarea activităţilor casnice, prestatorul casnic datorează impozitul pe venit şi contribuţia de asigurări sociale (CAS).
Impozitul pe venit se calculează prin aplicarea unei cote de 10% asupra a 50% din valoarea nominală a tichetului. În ceea ce privește contribuția de asigurări sociale (CAS), aceasta se aplică la o cotă de 25%, asupra a 50% din valoarea nominală a tichetului. CASS nu se datorează.
„Dacă se preschimbă minim 85 de tichete în fiecare lună (85 x 15 lei = 1.275 lei) atunci se obține calitatea de asigurat CASS și asigurat CAS”, precizează ANAF Ploiești.
Angajatorii pot acorda angajaţilor proprii, sub formă de primă sau bonus, în afară de salariul de bază stabilit, tichete de activităţi casnice pe suport hârtie sau pe suport electronic, suportând valoarea nominală a acestora.
Pentru tichetele primite angajații datorează doar impozit. Nu se datorează contribuții sociale sau contribuţia asiguratorie pentru muncă.
Angajatorii care achiziţionează şi acordă într-un an calendaristic un număr de cel puţin 600 de tichete de activităţi casnice (9.000 lei) pentru acelaşi angajat pot beneficia gratuit, la cerere, în anul următor, de un număr de 50 de tichete de activităţi casnice (750 lei).
Beneficiarii casnici care au achiziţionat şi utilizat într-un an calendaristic un număr de cel puţin 600 de tichete de activităţi casnice (9.000 lei) pot beneficia gratuit, la cerere, în anul următor, de 75 de tichete de activităţi casnice (1.125 lei).
În ceea ce privește zilierii, raportul de muncă dintre aceștia şi beneficiari se stabileşte prin acordul de voinţă al părților, fără încheierea, în formă scrisă, a unui contract individual de muncă, conform ghidului ANAF.
Legea prevede o durată minimă a activității (o zi - 8 ore), precum și durata maximă a activității ca zilier. Cuantumul remuneraţiei brute orare stabilite de părți nu poate fi mai mic decât valoarea/oră a salariului de bază minim brut pe ţară garantat în plată.
Munca necalificată cu caracter ocazional se poate presta doar în anumite domenii prevăzute în Clasificarea activităţilor din economia naţională (CAEN).
ANAF Ploiești oferă și un exemplu de calcul. Astfel, în cazul în care o persoană fizică se înțelege cu un SRL pentru a presta activități de curățenie la un restaurant, pe o perioadă de două săptămâni, contra sumei de 2.500 lei, va plăti CAS 25%, respectiv 625 lei, impozit de 10%, respectiv 188 lei, dar nu va datora CASS.
De asemenea, ANAF Ploiești mai arată că prin contractul de antrepriză, antreprenorul (persoană fizică) se obligă ca, pe riscul său, să execute o anumită lucrare, materială ori intelectuală, sau să presteze un anumit serviciu pentru beneficiar (persoană fizică sau juridică), în schimbul unui preţ.
Antreprenorul (persoană fizică) acționează independent, pe propriul risc. El desfășoară astfel o activitate independentă.
Contractul de antrepriză este cunoscut și sub denumirea de ”prestări servicii”. Tipic acestui contract este că antreprenorul își păstrează independența economică și operativă (vorbim aici despre faptul că antreprenorul nu se subordonează beneficiarului, raporturile dintre aceștia rămân independente) în privința organizării muncii și a modalității de executare a lucrării, precizează Fiscul.
Contractul de antrepriză poate fi ocazional, punctual și fără intenție, în cazul veniturilor din alte surse.
În această categorie se includ, însă nu sunt limitate, următoarele venituri: veniturile din activități, altele decât cele de producție,comerț, prestări de servicii, profesii liberale și din drepturi de proprietate intelectuală, precum și activități agricole,silvicultură și piscicultură, pentru care sunt aplicabile prevederile cap. II - Venituri din activități independente și cap. VII - Venituri din activități agricole, silvicultură și piscicultură.
În veniturile din activitățile prevăzute la art. 114 alin. (2)lit. g) din Codul fiscal sunt cuprinse veniturile realizate de contribuabilii care nu sunt înregistrați fiscal potrivit legislației contribuabilii care nu sunt înregistrați fiscal potrivit legislației în materie și care desfășoară activități de producție, comerț,prestări de servicii, profesii liberale, din drepturi de proprietate intelectuală, precum și venituri din activități agricole, silvicultură și piscicultură, fără a avea caracter de continuitate și pentru care nu sunt aplicabile prevederile cap.II Venituri din activități independente și cap. VII Venituri din activități agricole, silvicultură și piscicultură din titlul IV al Codului fiscal.
Plătitorul de venit, care poate fi o persoană fizică sau o persoană juridică (în cazul unui contract de antrepriză ocazional), are următoarele obligații fiscale:
- calculează impozitul: 10%;
- reține impozitul;
- declară impozitul (D100);
- depune declarație informativă (D205);
- depune Declarația Unică (D212) doar dacă este obligat la plata CASS.
Descarcă de AICI Ghidul ANAF.