Acordul convenit de Ursula von der Leyen cu Donald Trump privind taxele vamale aplicate produselor europene pe piața americană nu este atât de convenabil cum a fost prezentat de Comisia Europeană, dar nici atât de rău cum a fost expus de criticii săi, ca premierul ungar, Viktor Orban, sau alții. Într-un interviu video acordat la Strasbourg, europarlamentarul român Iuliu Winkler (UDMR/PPE), vicepreședintele Comisiei competente a Parlamentului European, a venit cu o serie de explicații utile pentru comunitatea antreprenorială StartupCafe.ro, privind tarifele vamale SUA-UE și efectele asupra producătorilor și exportatorilor români.
Iuliu Winkler este europarlamentar de aproape 18 ani și ocupă funcția de vicepreședinte al Comisiei pentru comerț internațional (INTA) a Parlamentului European, cea care are competențele în privința acordurilor comerciale ale UE cu țările terțe. Săptămâna trecută, la Strasbourg, Winkler și colegii săi din Partidul Popular European (PPE) au avut o ședință cu Maroš Šefčovič, comisarul european pentru Comerț internațional și securitate economică, privind stadiul acordului SUA-UE, prin care Donald Trump a lăsat taxa vamală la 15% pe produsele europene care intră pe piața americană.
După ce a ieșit de la ședința cu „ministrul european” Šefčovič, StartupCafe.ro i-a cerut europarlamentarului Iuliu Winkler câteva explicații privind taxele vamale aplicate de americani.
„Este cea mai mare relație comercială de pe Pământ. Deci, relațiile comerciale, de bunuri și de servicii dintre Uniunea Europeană și Statele Unite se cifrează undeva la 1500 de miliarde de euro pe an. Deci, dacă noi discutăm 20 de minute înseamnă că s-a și făcut comerț de vreo 80 de milioane de euro pe durata celor 20 de minute pe care noi le petrecem noi discutând”, a explicat europarlamentarul român miza acordului SUA-UE.
În 12 iulie 2025, Donald Trump a anunțat că impune tarife de 30% pe mărfurile care vin din UE pe piața americană, în creștere de la 10%. După două săptămâni și o întâlnire cu președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen în Scoția, Trump a scăzut taxa vamală (generală) pentru europeni la 15%.
Mai întâi, însă, președintele SUA a amenințat întreaga lume cu tarife vamale mai mari, în aprilie 2025. A fost un prim șoc pe piețele globale.
„În ultimii 80 de ani, după anii 1950, când au luat naștere de fapt instituțiile globale multilaterale sub dirigenția Statelor Unite ale Americii, după Al Doilea Război Mondial, nu a fost o situație în care tarifele americane să fi crescut atât de brutal. Sigur că de atunci, din 2 aprilie, a avut loc un proces care a dus la volatilitatea de astăzi, și anume tarifele sau majorat, apoi tarifele au fost coborâte, mă refer la Uniunea Europeană, la India, la China, la ceilalți actori comerciali. S-au anunțat și apoi au fost revocate măsuri, una după alta. Toate aceste lucruri le-au dus la o atât de mare volatilitate încât aproape că în anumite, în anumite domenii, în anumite industrii a apărut chiar o ușoară disperare a companiilor din industrie respective. Cum să faci un plan de afaceri, cum să faci planul pentru anul 2026? De unde să știi cum anume să investești în materii prime, în resurse, în resursa umană, care e fabrica care va rezista în ultimii următorii 10 ani și care este fabrica care va trebui închisă?” - a spus Winkler.
Ulterior, toate aceste întrebări au dus până la urmă la situația din luna august, când UE și SUA au ajuns la o înțelegere, pentru că oamenii de afaceri europeni au cerut negociatorilor Comisiei să le aducă măcar un pic de predictibilitate.
„Toate industriile europene au cerut de fapt negociatorilor din Comisia Europeană două lucruri stabilitate și predictibilitate. Adică au spus chiar dacă tarifele vor crește, dar e important să știm că ele vor rămâne acolo pentru anumită perioadă de timp și ar fi foarte important pentru ei, pentru economie, pentru industrie, să aibă o perspectivă a dorințelor din partea americană. Acum, aceste două lucruri sunt cel mai greu de furnizat: stabilitatea și predictibilitatea” - a relatat europarlamentarul român.
De aceea, Iuliu Winkler consideră că acordul convenit de von der Leyen cu Trump, cu 15% pe marfa europeană care merge în SUA, „rezolvă niște lucruri”.
„Acest prim pas rezolvă niște lucruri. De exemplu, stabilește tarifele la un nivel uniform- taxele vamale din partea americană pe produsele exportate de Uniunea Europeană - la 15%. Pe de altă parte, solicită din partea Uniunii Europene tarife zero pentru exporturile americane și de aici a ieșit imediat o concluzie care din punctul meu de vedere este greșită, și anume că acest acord este dezechilibrat. De ce este o concluzie greșită? Pentru că tabloul comerțului global astăzi este extraordinar de complex. Lumea comercială azi și lumea industrială de fapt, este lumea lanțurilor de aprovizionare”, crede Winkler.
Detractorii europeni ai acordului SUA-UE au comparat taxa de 15% aplicată de americani mărfurilor din Europa cu tariful vamal de 10% pe care SUA l-a pus pe marfa din Marea Britanie. Winkler a venit, însă, cu anumite explicații, care nuanțează comparația cu ce a reușit UK să obțină de la Trump.
„Ce înseamnă 15%? A fost comparat acest acord european cu acordul SUA cu Regatul Unit, care e la 10%. Numai că se omite un aspect esențial: acolo este 10% plus tarifele aferente Listei Națiuni Celei mai Favorizate, tarife care există astăzi în relația UK-SUA. În cazul Uniunii Europene, 15% este maxim, incluzând eventualele tarife pe baza Listei Națiuni Celei mai Favorizate”, a explicat vicepreședintele Comisiei de comerț internațional a Parlamentului European.
„Vă dau un exemplu un produs alimentar, să spunem brânza. Ea figurează astăzi în lista Regatul Unit - Statele Unite, să spunem cu 14% - este un exemplu concret, real. Atunci, taxa vamală nouă va fi de 14% plus 10% pentru Regatul Unit, adică 24%. Pentru Uniunea Europeană, să spunem că e tot 14% (înainte de acordul UE-SUA), dar taxa vamală va fi 15% (după acord), pentru că ea este o taxă vamală uniformă aplicată exporturilor către Statele Unite”, a exemplificat Iuliu Winkler.
El a dat și un exemplu în sens invers, referitor la companiile care produc în SUA și vând cu taxă vamală zero pe piața UE. Numai că și companii auto germane, ca Mercedes sau Volkswagen, au fabrici în SUA.
„Sunt actori economici europeni care se află pe ambele părți ale Atlanticului - și în Statele Unite, cu numeroase fabrici de producție, și în Uniunea Europeană. Sunt multe exemple industria auto germană. Deci pe lista importatorilor de mașini din Statele Unite către Uniunea Europeană sunt și marile companii europene, Volkswagen, Mercedes. Ele au sute de mii de angajați în Statele Unite, angajați cetățeni americani, deci contribuie la PIB-ul Statelor Unite. Dar, importând cu tarife zero pe piața europeană, evident că asta va contribui la rezultatul economic al acelor companii care sunt companii înregistrate în Uniunea Europeană, sunt companiile noastre europene. România contribuie mult la lanțurile de aprovizionare din industria auto germană. Deci orice lucru care avantajează industria auto germană avantajează, evident, și furnizorii din România, de diverse componente sau subansamble”, a mai spus Iuliu Winkler.
Pachetul 3 de reforme al Guvernului Bolojan va trebui „să conțină măsuri de susținere a economiei”
Referitor la România, în particular, rămân, totuși, anumite efecte negative, chiar dacă SUA sunt abia al 11-lea partener comercial al țării noastre, după datele consultate de Iuliu Winkler. Potrivit unor calcule invocate de acesta, România ar suferi o pierdere de aproximativ 0,2% din produsul intern brut (PIB), ca efect al tarifelor lui Trump.
„Sunt două aspecte aici - efectul direct și efectul indirect”, spune Winkler. „Efectul direct, adică comerțul bilateral România-SUA, iar Statele Unite sunt, cred, pe locul 11 dintre partenerii noștri comerciali. Ne-a lovit foarte mult în industria metalurgică, dar i-a lovit pe toți (europenii), pentru că pentru industria metalurgică, deocamdată, n-a reușit Comisia Europeană să facă vreun pas și acolo suntem la 50% taxe vamale (pe piața SUA). Lupta cea mai mare este lupta pe care împreună ar trebui să o facă Statele Unite și Uniunea Europeană împotriva Chinei. Pentru că China este cea care inundă piața globală în domeniul metalurgiei, fie că vorbim de oțel sau de aluminiu, inundă piața globală cu producție extrem de ieftină și subvenționată de la stat” - a spus Iuliu Winkler.
România suferă, însă, pe relația comercială indirectă cu SUA.
„Reamintesc celor care ne urmăresc că 70% din comerțul României este cu statele membre ale Uniunii Europene. Un partener foarte important este Germania, dar și Franța sau Italia, parteneri care, la rândul lor, exportă extrem de mult în Statele Unite. Și atunci, dacă acești parteneri ai noștri vor suferi consecințe, înseamnă că și noi vom vom suferi consecințe indirecte ca efect în PIB. Eu sper că - ceea ce Comisia Europeană mereu spune - acesta este primul pas și urmează și alți pași. Spre exemplu, în mod concret, în industria băuturilor este foarte important”.
Europarlamentarul român așteaptă din partea Comisiei Europene negocieri succesive cu SUA, pentru anumite produse la care europenii excelează.
„Vinurile sunt un produs de export și purtător de marcă, nu doar de valoare. Dar în ceea ce privește România, trebuie să ne gândim, spre exemplu, la industria mobilei, la industria încălțămintei sau la alte industrii. Din fericire, IT-ul este exceptat. Deci, în momentul când discutăm de servicii, nu există aceste taxe vamale și sperăm că situația poate fi menținută în felul acesta și atunci cu siguranță că va fi nevoie și de măsuri guvernamentale în viitor și va fi nevoie și de măsuri la nivelul Uniunii Europene pentru a putea să sprijinim industria românească”, a punctat Iuliu Winkler.
De asemenea, fabricile europene așteaptă ca Donald Trump să dea un ordin executiv prin care să le returneze aproximativ 600 de milioane de dolari, taxe vamale percepute suplimentar în luna august.
„Asta a fost înțelegerea. Ele sunt vreo 600 de milioane de euro, deci e vorba de sume mari, pentru că volumele sunt extraordinar de mari”, a menționat Winkler.
În timp ce Donald Trump pune taxe vamale pe mărfurile europene, în România producătorii noștri se confruntă acum și cu măsurile Guvernului Bolojan de creștere a veniturilor la bugetul de stat. TVA a crescut de la 19% la 21% (standard), s-a majorat și impozitul pe dividende, firmele vor fi obligate să-și crească și capitalul social. Acestea sunt o parte dintre reformele fiscale luate de guvernul susținut și de UDMR, partidul lui Winkler.
„Primul pachet a fost un pachet fiscal, asta este foarte clar și a fost destinat reducerii deficitului bugetar. Nu poți să trăiești cu 9,3%, deficit bugetar. Dacă doriți, putem să intrăm în aceste amănunte - cine a creat acest deficit bugetar, cum s-a format el, dar cred că excede cadrul acestei discuții. Pachetul al 2-lea deja este un pachet mixt, să spunem de măsuri fiscale și de reforme, pentru că el privește și reforme” - a „scuzat” europarlamentarul Iuliu Winkler guvernul.
El mizează, însă, pe un pachet 3 de reforme, care să includă și măsuri de sprijin pentru mediul privat.
„Din câte știu de la colegii mei care sunt activi în cabinete ministeriale sau în coaliția de guvernământ, discuția deja este extrem de intensă pe pachetul trei. Acest pachet trei, care va veni în câteva săptămâni, trebuie să conțină măsuri de susținere a economiei” - crede Iuliu Winkler.