Bursele europene nu au primit pozitiv acordul convenit de președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, cu președintele SUA, Donald Trump, prin care majoritatea exporturilor europene vor ajunge pe piața americană cu tarife vamale de 15%. Să vedem și ce comerț a avut România cu SUA.
Pe scurt, principalele repere convenite de UE cu SUA sunt:
- Cotă tarifară de 15% pentru marea majoritate a exporturilor din statele UE pe piața americană. Astfel, consumatorii americani vor fi nevoiți să suporte prețuri mai mari dacă vor opta pentru produsele europene în locul celor americane, sau producătorii europeni vor trebui să lase la preț pentru a-și păstra competitivitatea.
- „Această cotă se aplică în majoritatea sectoarelor, inclusiv în industria auto, a semiconductorilor și a produselor farmaceutice”, a precizat Ursula von der Leyen.
- Vor fi și produse strategice care vor avea tarife vamale zero: toate avioanele și componentele lor, anumite substanțe chimice, anumite produse generice, echipamente semiconductoare, anumite produse agricole, resurse naturale și materii prime critice.
- „Cipurile de inteligență artificială din SUA vor contribui la alimentarea gigafabricilor noastre de inteligență artificială și vor ajuta SUA să își mențină avantajul tehnologic”, a precizat von der Leyen.
- „În ceea ce privește oțelul și aluminiul, UE și SUA se confruntă cu provocarea externă comună a supracapacității globale. Vom lucra împreună pentru a asigura o concurență globală loială. Și pentru a reduce barierele dintre noi, tarifele vor fi reduse. Și va fi instituit un sistem de cote”, a mai spus șefa CE.
- De asemenea, UE va cumpăra de la americani gaz natural lichefiat, petrol și combustibili nucleari, în valoare de 750 miliarde dolari, în următorii 3 ani.
- În plus, companiil europene ar urma să facă investiții private de circa 600 de miliarde de dolari în SUA.
La rândul lui, comisarul european pentru Comerț, Maroš Šefčovič, a susținut că UE ar fi riscat să i se impună un tarif vamal de 30% în SUA, dacă nu accepta acordul cu 15%,
„Cu un tarif de cel puțin 30%, comerțul nostru transatlantic s-ar opri efectiv, punând în pericol aproape cinci milioane de locuri de muncă - inclusiv cele din IMM-uri. Întreprinderile noastre ne-au transmis un mesaj unanim: evitați escaladarea și lucrați pentru o soluție care să ofere o ușurare imediată! Apreciez că mai multe grupuri de afaceri au salutat aspectele acordului”, a spus el.
De partea cealaltă, preşedintele SUA, Donald Trump, a declarat luni că intenţionează să impună un tarif vamal generalizat cuprins între 15% şi 20% pentru importurile provenite din ţări care nu au încheiat acorduri comerciale bilaterale cu Statele Unite, relatează CNBC, citat de News.ro.
„Pentru restul lumii, aş spune că va fi undeva între 15% şi 20%... Vreau doar să fiu amabil. Probabil una dintre aceste două cifre”, a afirmat Trump la Turnberry, Scoţia, alături de premierul britanic Keir Starmer.
Reacții europene mai degrabă negative
Indicele pan-european Stoxx 600 a pierdut 0,23% la finalul şedinţei de luni, ştergând câştigurile înregistrate anterior, pe măsură ce investitorii şi-au temperat aşteptările privind detaliile acordului comercial dintre SUA şi Uniunea Europeană, relatează CNBC, citat de News.ro.
Sectorul auto a fost printre cele mai afectate, înregistrând un declin de 1,8%, după ce lideri din industrie au avertizat că, deşi acordul aduce o anumită stabilitate, producătorii auto vor suporta în continuare costuri semnificativ mai mari.
Acţiunile gigantului din industria berii Heineken au scăzut cu 8,45% după ce compania a raportat o reducere a vânzărilor de bere în primul semestru şi a semnalat ”o slăbire a încrederii consumatorilor” în Europa şi cele două Americi.
Pe de altă parte, acţiunile din sectorul petrol şi gaze au închis cu un avans de 1,16%, susţinute de un optimism mai larg legat de perspectivele comerţului global, dar şi de angajamentul UE de a creşte importurile de energie din SUA ca parte a noului acord.
Franța a criticat dur acordul convenit de Comisia Europeană cu Trump.
Premierul francez a reacţionat cu un mesaj critic postat pe reţeaua socială X, după ce alţi miniştri vorbiseră deja despre un acord „dezechilibrat”, relatează Le Figaro.
„Este o zi sumbră aceea în care o alianţă între popoare libere, unite pentru a-şi afirma valorile şi a-şi apăra interesele, se hotărăşte să se supună”, a scris premierul François Bayrou.
Prim-ministrul nu a fost singurul care a primit cu răceală acordul. La Paris, entuziasmul şi satisfacţia nu se fac deloc simţite.
„Statele Unite au decis să impună cu forţa o nouă lege a junglei”, declarat ministrul delegat pentru comerţ exterior, Laurent Saint-Martin.
„Dacă europenii nu se trezesc, dificultăţile celorlalţi vor părea relative în comparaţie cu decalajul nostru”, a avertizat, la rândul său, ministrul pentru afaceri europene, Benjamin Haddad. Totuşi, el admite că acest text va aduce „o stabilitate temporară” actorilor economici.
„Este un acord care permite o stabilitate, dar care rămâne dezechilibrat”, a comentat, la rândul său, la RTL, Marc Ferracci, ministrul industriei şi energiei. El s-a arătat totuşi optimist, asigurând că „nu este sfârşitul poveştii” şi că „Europa trebuie să-şi accelereze strategia de competitivitate”.
„Europa trebuie să acţioneze mai repede şi mai puternic”, a subliniat Marc Ferracci, care doreşte „reechilibrarea acestui acord, în special în ceea ce priveşte serviciile”. El a făcut apel la „unitatea” ţărilor europene, chiar dacă „nu toate au aceleaşi sectoare puternice”.
Laurent Saint-Martin, ministru delegat pentru comerţ exterior, împărtăşeşte această constatare de dezechilibru. Invitat la France Inter luni dimineaţă, el recunoaşte că „acest acord nu este echilibrat”. Dar insistă asupra unui punct: „Datorită acestui acord, aducem stabilitate pentru întreprinderile noastre”. Anumite sectoare pot chiar să respire datorită „scutirilor sectoriale foarte importante”. Dar „Europa trebuie să privească şi în altă parte”, crede ministrul. „Există o oportunitate extraordinară de a face comerţ cu ţări care nu cred în războiul comercial: India, America Latină şi Asia de Sud-Est”, a spus el.
„Să fim lucizi: situaţia actuală nu este satisfăcătoare şi nu poate fi durabilă”, a estimat ministrul afacerilor europene Benjamin Haddad, observând că Statele Unite „au ales coerciţia economică şi dispreţul total faţă de regulile OMC”. „Trebuie să tragem rapid concluziile sau riscăm să dispărem”, a avertizat el pe X.
În schimb, cancelarul german, Friedrich Merz, a salutat acordul comercial dintre Statele Unite şi UE. Acest acord obţinut cu greu permite „evitarea unei escaladări inutile a relaţiilor comerciale transatlantice”, a declarat cancelarul german Friedrich Merz, în condiţiile în care Statele Unite sunt primul partener comercial al Germaniei.
„Am reuşit să ne păstrăm interesele fundamentale, chiar dacă mi-aş fi dorit mai multe facilităţi în comerţul transatlantic”, a adăugat el, declarându-se uşurat în special în cazul industriei auto, „unde taxele vamale actuale, care se ridică la 27,5%, vor fi aproape înjumătăţite, ajungând la 15%”. „Tocmai în acest domeniu, reducerea rapidă a taxelor vamale are o importanţă capitală”, a subliniat liderul primei economii europene.
Pe lângă industria auto, pilon al industriei germane, sectoarele chimic şi al maşinilor depind în mod special de exporturile către Statele Unite.
Cancelarul conservator şi-a exprimat în faţa Comisiei Europene „sprijinul total pentru negocierile care vor începe acum cu privire la detaliile acordului”.
Mai rezervat, ministrul german al finanţelor, Lars Klingeil, a declarat că ajungerea la o soluţie negociată cu Washingtonul este „un lucru bun într-o primă fază”. „Vom evalua acum rezultatul negocierilor şi repercusiunile sale asupra economiei şi ocupării forţei de muncă în Germania”, a adăugat el.
Industria germană nu este, însă, la fel de entuziasmată ca guvernanții de la Berlin.
Industriașii germani prevăd „repercusiuni negative considerabile” pentru acest sector cheie al economiei germane, puternic orientat către export. „Lipsa unui acord privind exporturile de oţel şi aluminiu este o lovitură suplimentară”, subliniază BDI. UE se confruntă în prezent cu taxe vamale de 50% la exporturile de oţel către Statele Unite.
Industria chimică germană consideră „prea mari” taxele vamale de 15%. „Când te aştepţi la un uragan, te bucuri de o simplă furtună. S-a evitat o nouă escaladare. Cu toate acestea, preţul de plătit este ridicat pentru ambele părţi”, a reacţionat într-un comunicat federaţia VCI din industria chimică, care reprezintă giganţi industriali precum Bayer sau BASF.
Federaţia Germană a Comerţului Exterior (BGA) a vorbit despre un „compromis dureros”, cu un nivel al suprataxelor care reprezintă o „ameninţare existenţială” pentru multe întreprinderi.
Unul dintre cei mai influenţi economişti ai ţării, Clemens Fuest, a calificat acordul anunţat drept „o umilinţă pentru UE, care reflectă dezechilibrul de putere”. „Europenii trebuie să se trezească, să se concentreze mai mult pe puterea lor economică şi să-şi reducă dependenţa militară şi tehnologică faţă de Statele Unite”, a scris el pe X.
La fel ca Berlinul, Roma a salutat duminică seara acordul comercial, considerând că acesta evită un război comercial, dar rămâne prudentă în aşteptarea detaliilor. „Acordul dintre UE şi Statele Unite pune capăt unei perioade de incertitudine şi evită un război comercial. Vom examina toate detaliile”, a scris pe X Antonio Tajani, şeful diplomaţiei italiene.
Acelaşi ton a fost adoptat şi de şefa guvernului, Giorgia Meloni, aflată în vizită în Etiopia pentru un summit al ONU privind securitatea alimentară. „Consider că este pozitiv faptul că s-a ajuns la un acord, dar până nu văd detaliile, nu pot formula o concluzie mai bună”, a declarat ea la Addis Abeba, citată de presa italiană.
Românii și comerțul cu SUA
În anul 2024, schimburile comerciale totale dintre România și Statele Unite ale Americii au crescut ușor față de anul anterior cu 10 milioane USD, atingând valoarea de 7,238 miliarde USD, conform Bureau of Economic Analysis, U.S. Department of Commerce, citat de Ambasada României la Washington.
Exporturile românești către SUA au fost de 4,840 miliarde USD, iar importurile din SUA au totalizat 2,398 miliarde USD, excedentul comercial favorabil României fiind de 2,441 miliarde USD.
România exportă în SUA, în principal, echipamente industriale și tehnologice, componente auto, produse de consum, servicii IT, turism și servicii de afaceri. În sens invers, importurile din SUA includ bunuri de capital, produse industriale, alimente, servicii financiare și turistice.