Impozitul minim pe cifra de afaceri (IMCA), aplicat de la începutul anului 2024, generează consecințe care contrazic obiectivele declarate, respectiv creșterea veniturilor la buget și asigurarea unei contribuții minime din partea companiilor mari, indiferent de nivelul de profit raportat, susțin două firme de comerț online într-o analiză transmisă joi StartupCafe.ro.
Cele două firme susțin că măsura reduce capacitatea companiilor de a investi, limitează competitivitatea și pune presiune suplimentară asupra consumatorilor.
„În comerțul electronic, unde profitul net este adesea sub 1%, un impozit aplicat uniform pe cifra de afaceri împinge direct companiile în pierdere și blochează proiecte de dezvoltare esențiale pentru eficiență și digitalizare”, spun evomag și Vexio.
Redăm analiza:
„În primele șase luni de aplicare, veniturile colectate la buget au fost de aproximativ 1,2 miliarde de lei, mult sub cele 6 miliarde estimate de autorități, potrivit organizațiilor reprezentative ale mediului de afaceri (Concordia, AmCham, FIC). Diferența confirmă ineficiența mecanismului și relevă impactul disproporționat asupra sectoarelor cu profitabilitate redusă, precum comerțul online.
În acest domeniu, investițiile în infrastructură și servicii sunt esențiale pentru creștere, însă nu se traduc imediat în profit contabil, ceea ce face ca taxarea pe cifră de afaceri să penalizeze tocmai companiile care reinvestesc constant.
Potrivit celor doi retaileri, pentru companiile românești din comerțul online, impactul este amplificat de efectul pe lanțul de distribuție. Aceeași taxă de 1% se aplică la nivelul importatorului, distribuitorului și retailerului, ceea ce înseamnă o sarcină cumulată de aproximativ 3%.
Raportată la o marjă generală de cel mult 10%, cu tot cu costuri, această taxare suplimentară împinge întreg lanțul în pierdere și amenință sustenabilitatea industriei.
„Un retailer online nu își poate permite să funcționeze fără investiții permanente în logistică, tehnologie și extindere internațională. La evomag, aceste investiții depășesc 500.000 de euro anual. O taxă aplicată direct pe cifra de afaceri, indiferent de profit, limitează capacitatea de reinvestire și ne obligă să regândim planurile strategice. În loc să accelerăm dezvoltarea pe termen lung, suntem constrânși să adaptăm bugete trimestriale, în funcție de un cadru fiscal impredictibil”, spune Mihai Pătrașcu, CEO evomag.
Reprezentanții Vexio subliniază că efectele se transmit mai departe, în întregul lanț de parteneri. „Un business de eCommerce înseamnă sute de contracte cu furnizori de transport, logistică, servicii IT, marketing și suport tehnic. Reducerea investițiilor afectează direct aceste firme, multe dintre ele IMM-uri românești care depind de volumele generate de retailul online. În plus, un cadru fiscal instabil transmite investitorilor un semnal negativ și reduce atractivitatea pieței românești în competiția regională. Iar într-o perioadă în care companiile locale încearcă să concureze cu magazinele online care nu au prezență juridică în România, deci nu se supun acelorași reguli, un astfel de impozit face imposibilă competiția corectă”, spune Costinel Ilie, Partener Manger Vexio.
Totodată, reprezentanții Vexio atrag atenția asupra unei alte distorsiuni generate de aplicarea IMCA: diferențele de tratament fiscal dintre retailerii cu o cifră de afaceri sub 50 de milioane de euro și cei care depășesc acest prag.
În timp ce jucătorii mari sunt obligați să plătească impozitul pe cifra de afaceri, competitori direcți, dar mai mici ca dimensiune, nu sunt supuși acelorași reguli, deși operează în aceleași segmente de piață. Această discrepanță creează o formă de concurență neloială, care dezavantajează companiile românești ce au investit în dezvoltare și scalare, penalizând exact actorii ce contribuie cel mai mult la consolidarea pieței locale de comerț electronic.
Efectele sunt vizibile și la nivelul consumatorilor. Comerțul electronic a democratizat accesul la tehnologie în România, oferind milioanelor de clienți posibilitatea de a achiziționa rapid și convenabil produse necesare muncii, educației sau vieții de zi cu zi.
Creșterea artificială a costurilor determinată de IMCA riscă să încetinească acest proces și să accentueze decalajele deja existente între mediul urban și cel rural, unde accesul la produse digitale rămâne limitat.
Pe lângă presiunea directă asupra prețurilor, este afectată și dinamica locurilor de muncă. Investițiile în huburi logistice, în servicii de livrare rapidă sau în suport digital presupun extinderea echipelor și contracte noi pentru parteneri locali. Atunci când aceste proiecte sunt amânate, oportunitățile de angajare și de colaborare scad, iar economia locală pierde o parte din beneficiile generate de creșterea sectorului online.
Potrivit reprezentanților celor două companii, pentru sectorul comerțului electronic, efectele IMCA sunt clare: investiții amânate, competitivitate redusă și presiune transferată către clienți. Experiența primului an de aplicare arată că obiectivele de colectare nu au fost atinse, dar au apărut distorsiuni vizibile într-o industrie strategică pentru modernizarea economiei românești. În loc să sprijine dezvoltarea și digitalizarea, actualul sistem fiscal frânează unul dintre puținele segmente care au demonstrat constant capacitate de creștere și adaptare”.